Amnesty International Moldova

Amnesty International este o mișcare globală de peste 7 milioane de oameni angajată să apere pe cei cărora li s-a refuzat dreptatea sau libertatea.

Moldova: Modificările de ultimă oră în proiectul legii ONG-urilor riscă să înăbușe societatea civilă

Layout 1

Amnesty International este îngrijorată de faptul că dreptul la libertatea de asociere ar putea fi serios afectat în Moldova, iar mai multe organizații neguvernamentale (ONG-uri) riscă să se confrunte cu represalii și ar putea chiar să fie închise, în cazul în care modificările de ultimă oră, propuse de guvern la legea, care reglementează activitatea ONG-urilor, vor fi adoptate.

Mai multe ONG-uri și-au exprimat îngrijorarea, în ultimele luni, cu privire la hărțuire și intimidare din partea autorităților, dar  și cu privire la tacticile guvernului de a discredita societatea civilă independentă din Republica Moldova. Această ultimă încercare a guvernului de a introduce noi reglementări, care ar restricționa, în mod nejustificat, dreptul la libertatea de asociere, intensifică îngrijorările noastre.

Modificările propuse au fost introduse de Ministerul Justiției în iunie 2017, prin includerea a trei articole suplimentare, într-un proiect de lege privind organizațiile necomerciale, care a fost elaborat în strânsă cooperare cu societatea civilă și aprobat de un Grup de Lucru, creat special în acest scop,  din care făceau parte membrii ONG-urilor și un reprezentant al Oficiului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR).

Cele mai recente modificări, introduse de Guvern, vor solicita ONG-urilor din Moldova, care primesc finanțare străină și care sunt implicate în ceea ce este definit, la modul general, drept „activități politice” să-și publice rapoarte financiare trimestriale și anuale pe site-urile lor, să dezvăluie originea și utilizarea finanțării, să raporteze, în special, în ceea ce privește cheltuielile pentru „activitățile lor politice”, și să dezvăluie veniturile personalului și membrilor consiliului. Modificările prevăd, de asemenea, sancțiuni severe pentru nerespectarea acestor cerințe, inclusiv amenzi mari, excluderea din mecanismul financiar guvernamental, care facilitează și încurajează donațiile voluntare către ONG-uri de către contribuabili (o schemă menită să reducă dependența ONG-urilor de finanțările străine și guvernamentale),[1] dar și potențiala închidere a acestora ( care poate fi exercitată printr-o decizie judecătorească).[2]

Ministerul Justiției a stabilit termenul limită, până la 11 august curent, pentru exprimarea comentariilor cu privire la proiectul de lege, care urmează a fi discutat în plenul Parlamentului imediat ce parlamentarii revin din vacanță, adică în septembrie.

Modificările propuse sunt menite să promoveze transparența în modul în care ONG-urile din Moldova primesc și utilizează finanțarea. Cu toate acestea, acest argument este incompatibil cu contextul și detaliile acestei inițiative și este adresat, în mod disproporționat, organizațiilor societății civile, în timp ce sprijinul financiar extern primit de către entitățile guvernamentale nu este supus unor astfel de cerințe stricte de control public.

În plus, în practică există deja cerințe stricte de raportare pentru ONG-uri, inclusiv în privința finanțelor acestora. Mai degrabă, modificările propuse recent în proiectul legii ONG-urilor par să aibă menirea de a descuraja, de a reduce la tăcere și, eventual, de a elimina societatea civilă independentă, acele organizații care au o opinie critică la adresa Guvernului sau care contestă anumite decizii ale autorităților.

Este îngrijorător că propunerea vine în contextul unei confruntări politice în creștere, față de schimbările recente în sistemul electoral. Multe ONG-uri independente, inclusiv cele care nu lucrează direct pe probleme electorale ca atare, au denunțat aceste schimbări ca fiind nedemocratice și semnificând manipularea sistemului politic al țării de către anumite interese de afaceri puternice și de către mass-media aflată și controlată de către aceștia.[3] Aceleași ONG-uri au fost ținta unei campanii guvernamentale de hărțuire și intimidare.

După cum s-a menționat în Strategia națională pentru dezvoltarea societății civile pentru anii 2012-2015 (aprobată de Parlament în ianuarie 2013), organizațiile societății civile din Moldova „depind excesiv de sursele externe de finanțare”, sprijinul donatorilor externi fiind de 80-95% din totalul bugetelor ONG-urilor.[4] Situația nu s-a schimbat de atunci. Finanțarea externă a permis multor ONG-uri să-și păstreze independența și rolul lor în promovarea drepturilor omului și a statului de drept. Modificările propuse la proiectul de lege a ONG-urilor, dacă sunt adoptate, ar putea pune în pericol independența majorității covârșitoare a organizațiilor societății civile din Moldova.

Introducerea celor trei articole suplimentare în proiectul de lege, fără o consultare prealabilă și contrar acordurilor prealabile din cadrul grupului de lucru care a lucrat la proiectul de lege a ONG-urilor, a fost criticată de ONG-urile care făceau parte din acesta. Printr-o scrisoare deschisă, semnată de mai multe ONG-uri din Moldova, acestea au denunțat intenția Guvernului de a introduce aceste schimbări, calificând-o ca o încălcare a dreptului la libertatea de asociere. [5]

Dreptul la libertatea de asociere, așa cum este prevăzut în Pactul internațional privind drepturile civile și politice și Convenția europeană a drepturilor omului la care Moldova este parte, nu include doar capacitatea persoanelor fizice sau juridice de a forma și de a se alătura unei asociații, dar și, de a căuta, primi și utiliza resurse din surse interne, străine și internaționale. Restricțiile de finanțare care împiedică capacitatea asociațiilor de a-și desfășura activitățile pașnice pot constitui o ingerință nejustificată în acest drept.

Amnesty International solicită autorităților din Moldova și, în special, Ministerului Justiției să retragă cele trei articole noi, pe care le-a introdus recent în proiectul nou de lege a ONG-urilor și să se asigure că orice alte modificări propuse să fie în concordanță cu obligațiile Republicii Moldova ce țin de legislația internațională privind drepturile omului, dreptului asociațiilor de a căuta, primi și utiliza resurse din surse străine. Autoritățile ar trebui, de asemenea, să se asigure că organizațiile societății civile, în calitate de părți interesate direct, sunt consultate și li se oferă o posibilitate reală de a contribui la versiunea finală a acestei legi importante înainte ca aceasta să ajungă în parlament pentru a fi votată.

Context

Legislația internațională privind drepturile omului garantează dreptul la libertatea de asociere. În special, articolul 11 alineatul (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede că „nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei ori a drepturilor şi a libertăţilor altora.”.

În martie 2016, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invitat organizațiile neguvernamentale să se alăture unui Grup de lucru însărcinat cu elaborarea unei noi legi privind ONG-urile. Proiectul inițial al legii propuse a reflectat discuțiile membrilor grupului de lucru și a fost apreciat de organizațiile societății civile din Moldova.[6] În iunie 2017, Ministerul Justiției, fără consultarea prealabilă a membrilor grupului de lucru și după dizolvarea oficială a acestuia, a publicat un nou proiect de lege privind organizațiile necomerciale care conținea articolele introduse recent 26, 27 și 28.

Articolul 26, care conține o definiție excesiv de largă a „activităților politice”:

Articolul 26. Prevederi speciale privind activitatea politică a organizațiilor necomerciale

  • Organizația necomercială, membrul organelor de conducere a acestora, pot participa, interveni în sau desfășura activități politice, campanii electorale, programe electorale, propagandă, în susținerea sau împotriva partidelor politice, blocurilor partidelor politice, alianțelor partidelor politice, organizaţiile social-politice, blocurile electorale, liderii sau candidații acestora sau candidații independenți, acțiuni de promovare a acestora sau oricare acțiuni lansate de aceștia, desfășurate în comun sau separat, atît în alegeri cît și în afara alegerilor, în chestiunile supuse referendumului, pot fi afiliați cu o organizație politică, în sensul Codului electoral, Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice și alte acte normative, în următoarele condiții (…).
  • Nu constituie activitate politică a organizațiilor necomerciale activitățile de cercetare, instruire și educație, apărare a drepturilor omului, expertizare, susținere, elaborare, promovare, implementare și monitorizare a politicilor publice sau alte activități care constituie scopul principal de activitate, altele decît cele menționate la alineatul (1).

Adaptarea la proiectul de lege în cauză a făcut trimitere la un nou mecanism, gestional de guvern, care ar permite contribuabililor moldoveni să doneze 2% din impozitul pe venit al unui ONG național sau unei organizații religioase, la propria alegere.

_______________

[1] Din 2017, cetățenii RM pot allege să doneze 2% din taxe pentru ONG-uri. Mai multă informație poate fi găsită AICI: http://ecnl.org/moldova-launches-new-financing-mechanism-for-civil-society/;

[2] Art. 27 ți 28 din Proiectul de Lege cu referire la ONG-uri poate fi accesat AICI: http://justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/coordonare/2017/iulie/11/2017_07_11_proiect_lege_ONG_final.pdf; Art. 26 este citat mai jos.

[3] Interviuri la distanță, realizate de Amnesty International cu reprezentanți ai societății civile din Moldova în iulie 2017;

[4] Vezi secțiunea 2.3. “Financial Viability of CSOs” în Anexa 1. “Planul de Acțiuni pentru implementarea Strategiei în Moldova”, Strategia pentru Dezvoltarea Societății Civile  pentru 20122015, AICI  http://www.fhi360.md/docs/MD_Strategy_2012-2015_unofficial_translation_ENG.pdf .

[5] Scrisoarea, semnată de 75 de ONG-uri, AICI: http://crjm.org/wp-content/uploads/2017/07/2017-07-11-Declaration-MJ-initiative-contrary-to-law.pdf .

[6] Interviuri la distanță, realizate de Amnesty International cu reprezentanți ai societății civile din Moldova în iulie 2017.

Adaugă comentariu