Amnesty International Moldova

Amnesty International este o mișcare globală de peste 7 milioane de oameni angajată să apere pe cei cărora li s-a refuzat dreptatea sau libertatea.

Media: |

MOLDOVA: 2018 – UN AN DIFICIL PENTRU APĂRĂTORII DREPTURILOR OMULUI

IMG_6175

20.12.2018

COMUNICAT DE PRESĂ

RAPORT ANUAL

 

MOLDOVA: 2018 – UN AN DIFICIL PENTRU APĂRĂTORII DREPTURILOR OMULUI

Autoritățile din Republica Moldova trebuie să respecte, protejeze, promoveze și să asigure toate drepturile omului – civile, politice, economice, sociale și culturale, la nivel național. Toate încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului trebuie abordate. Autoritățile publice trebuie să pună capăt suprimării spațiului civic, inclusiv atacurilor asupra apărătorilor drepturilor omului și organizațiilor societății civile și intoleranței față de opiniile percepute ca fiind critice la adresa autorităților.

Pe parcursul anului curent,  Amnesty International a documentat multiple încălcări ale drepturilor omului – hărțuirea și intimidarea  apărătorilor drepturilor omului și organizațiilor societății civile, inclusiv prin proiecte de acte legislative, care vizau impunerea unor restricții inadmisibile și obligații împovărătoare de raportare în cazul organizațiilor neguvernamentale. Autoritățile nu au reușit să soluționeze unele probleme sistemice ale justiției penale, în mod particular, cea cu privire la condițiile precare de detenție și accesul limitat la îngrijiri medicale în instituțiile penitenciare. Încălcând principiul nereturnării în țara de origine în cazul pericolului iminent de tortură, tratamente inumane și degradante, autoritățile au îndepărtat din țară, ilegal, șapte profesori turci, fără a le da șansa de a contesta decizia.

Republica Moldova se pregătește pentru alegerile parlamentare din 2019. Perioada pre-electorală oferă posibilitate liderilor politici să-și asume angajamente concrete de a respecta, proteja și promova drepturile economice, sociale și culturale și de a aborda încălcarea drepturilor civile și politice ale cetățenilor. Autoritățile din Moldova trebuie să recunoască, de asemenea, importanța ONG-urilor și a altor actori ai societății civile întru susținerea implementării drepturilor omului pentru toate persoanele fără discriminare, fiind obligate să denunțe public atacurile, intimidarea și hărțuirea apărătorilor drepturilor omului, precum și altor activiști și organizații ale societății civile.

Hărțuirea și intimidarea organizațiilor neguvernamentale și jurnaliștilor

 Unii reprezentanți ai autorității publice au continuat să susțină modificările legislative care, o dată legiferate și puse în aplicare, ar putea submina independența și libertatea organizațiilor societății civile și, în particular, ar putea impune cerințe de raportare deosebit de împovărătoare și sancțiuni severe în caz de neraportare corespunzătoare pentru organizațiile societății civile, care primesc finanțare externă. Cu toate acestea, audierea proiectului de lege în Parlament a fost amânată pentru 2019. Prevederile draconice, propuse inițial în proiectul de lege din 2017 cu privire la organizațiile necomerciale, au fost retrase în același an, ca urmare a criticilor din partea apărătorilor drepturilor omului din Republica Moldova și a partenerilor internaționali. Cu toate acestea, de atunci sunt discutate modificări similare la lege. În cazul în care ar fi adoptate, aceste modificări ar putea limita dreptul la libertatea de asociere și multe organizații neguvernamentale s-ar confrunta cu riscul de represalii și potențială închidere.[1]

Prin retorica lor, unii politicieni din Partidul Democrat de la guvernare, dar și aliații acestuia au urmărit  discreditarea și, în unele cazuri, hărțuirea și intimidarea celor care îi critică, inclusiv a apărătorilor drepturilor omului, altor activiști, jurnaliști independenți și organizații ale societății civile.

La 20 iulie, în timpul unui protest în centrul municipiului Chișinău, Ilan Shor, liderul Partidului Politic ”Shor”, a făcut declarații publice ce conțineau amenințări cu moartea la adresa jurnaliștilor, care în percepția lui, i-au criticat activitățile. Printre altele, Shor a declarat: „Promit: fiecare din ei va atârna de Arca de Triumf. Fiecare din ei. Și toată lumea va putea face ce va dori cu ei. …. Noi îi vom zdrobi, îi vom sugruma”. Cu toate acestea, autoritățile moldovenești nu au condamnat sau investigat acest incident, în pofida solicitărilor directe din partea societății civile și organizațiilor media de a face acest lucru și de a lua măsuri eficiente pentru protecția dreptului lor la libertatea de exprimare.[2]

La 1 noiembrie, în Parlamentul Republicii Moldova au avut loc dezbateri privind participarea copiilor de vârstă școlară într-o acțiune publică organizată de Amnesty International Moldova, la 18 octombrie curent, în semn de protest față de returnarea abuzivă a șapte cetățeni turci (mai multe detalii despre acest caz sunt prezentate mai jos). Unele posturi TV pro-guvernamentale, inclusiv Prime TV, Publika TV, au insistat să intre să filmeze  în biroul secției Amnesty International Moldova din Chișinău.

Înntr-o ședință a Parlamentului, câțiva membri din diferite partide au condamnat activismul copiilor în domeniul drepturilor omului și chiar au propus un proiect de lege, care  criminalizează implicarea minorilor în „activități politice”. Autoritățile din Republica Moldova trebuie să respecte, protejeze și să asigure drepturile omului pentru fiecare persoană, inclusiv pentru copii, dacă aceștia aleg, în mod liber, să participe la un protest pașnic și să-și exprime liber opinia.[3]

Încălcarea principiului nereturnării în țara de origine, în cazul pericolului iminent de tortură, tratamente inumane și degradante

În dimineața zilei de 6 septembrie, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Moldova a  reținut șapte cetățeni turci, profesori ai rețelei de licee „Orizont”. La reținerea și îndepărtarea din țară a acestor persoane, ofițerii SIS au folosit forța excesivă. În luna aprilie curent, aceste persoane au cerut azil în Republica Moldova. În loc să fie examinate prompt cererile lor, prin care aceștia atenționau  cu privire la riscul încălcărilor grave ale drepturilor omului, inclusiv cu privire la un proces judiciar inechitabil și tortură, în cazul trimiterii forțate în Turcia, autoritățile moldovenești au reținut aceste persoane și le-au îndepărtat forțat în Turcia, în aceeași zi, fără a le da posibilitatea de a contesta decizia. La revenirea forțată în Turcia, aceste șapte persoane au declarat că au fost acuzate de apartenență la un presupus „grup terorist” și, în momentul emiterii acestui document, persoanele sunt încă ținute în detenție arbitrară în așteptarea, unui proces de judecată.[4]

 Condițiile de detenție și asistența medicală proastă în sistemul penitenciar

Două dosare au evidențiat, în 2018, lipsa asistenței medicale adecvate în instituțiile penitenciare și condițiile proaste de detenție, care înseamnă, de fapt, tratament inuman și degradant. Cazuri similare și condiții proaste de detenție, caracteristice sistemului penitenciar din Moldova, au fost raportate și în anii precedenți. Autoritățile nu doar că nu au asigurat accesul la lucrători medicali calificați pentru deținuții cu probleme grave de sănătate, dar au refuzat solicitările lor repetate de asistență medicală și tratament în afara instituției penitenciare.

Cazurile lui David Davitean și Serghei Cosovan, doi deținuți din instituțiile penitenciare nr. 13 și 16, scot în evidență problemele cu care se confruntă deținuții cu probleme grave de sănătate.

David Davitean, cetățean moldovean de origine armeană, a fost condamnat pentru jaf, în 2017 și s-a plâns, în mod repetat, de rele tratamente în detenție. El a trimis o scrisoare către Amnesty International în care descria cum câțiva bărbați neidentificați au intrat în celula sa și l-au bătut cu țevi de metal. Davitean, de asemenea, a declarat că nu a beneficiat de tratament medical adecvat, după presupusa maltratare, bănuind că polițiștii, care îl păzeau, le-au spus medicilor să nu-i trateze leziunile. Specialiștii de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie din Chișinău au recomandat ca Davitean să primească de urgență un tratament medical adecvat. Această recomandare a fost respinsă de administrația Instituției Penitenciare nr. 13.

Omul de afaceri și consilierul local din orașul Codru, Serghei Cosovan a fost plasat în detenție preventivă la 26 septembrie 2017, în baza acuzațiilor de fraudă și abuz în serviciu. În detenție s-a intensificat ciroza (cicatrizarea ficatului) deținutului Serghei Cosovan, care suferea de această boală înainte de reținere. Ulterior starea sa de sănătate s-a agravat, rezultând în hemoragii repetate, care puteau fi stopate printr-o intervenție chirurgicală. La 24 aprilie 2018, o instanță de judecată din Chișinău a recunoscut gravitatea stării sale de sănătate și a schimbat forma de arest, în arest la domiciliu. Atunci când Serghei Cosovan ieșea din centrul de detenție, ofițerii din Inspectoratul de Poliție al municipiului Chișinău l-au oprit și l-au informat că este anchetat în legătură cu alte acuzații noi de fraudă și l-au plasat într-un centru de detenție provizorie pentru alte 72 de ore. La 27 aprilie, instanța de judecată a dispus totuși plasarea lui Serghei Cosovan în arest preventiv, ignorând problemele sale grave de sănătate. El a fost transferat de la centrul de detenție provizorie la izolatorul de detenție preventivă în aceeași zi. Amnesty International a solicitat Procuraturii Generale a Republicii Moldova, la data de 18 iulie, comentarii pe marginea acestor cazuri, dar, până în prezent, a primit doar un răspuns verbal de la serviciul de presă al Procuraturii Generale, prin care este negat faptul că starea de sănătate a lui Cosovan îi pune viața în pericol, iar plasarea lui în arest preventiv nu va fi reexaminată în baza condiției stării de sănătate.[5]

Drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex

 Marșul „Fără Frică”, în semn de solidaritate cu drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI), a avut loc la Chișinău, la 19 mai 2018. La eveniment au participat aproximativ 600 de persoane. Poliția a asigurat protecție eficientă și a prevenit violența din partea unui grup agresiv de contra-protestatari religioși, care s-au întrunit lângă participanții de la marș și polițiști.

Dreptul la întrunire pașnică

 La 27 august, poliția a evacuat forțat protestatarii pașnici din centrul municipiului Chișinău unde aceștia s-au întrunit pentru a sărbători Ziua Independenței, cu motivația pretinsă că mitingul împiedica desfășurarea ceremoniei oficiale, care a avut loc în același timp.[6]

[1] Pentru mai multe informații, accesați Amnesty International, „Moldova: Modificările introduse în ultimul moment în proiectul de lege riscă să sufoce societatea civilă”, la https://www.amnesty.org/en/documents/eur59/6920/2017/en/.

[2] Pentru mai multe informații în limba română, accesați Amnesty International Moldova, „Declarația ONG-urilor din domeniul Drepturilor Omului privind amenințările primarului orașului Orhei”, la http://amnesty.md/ro/media/declaratia-ong-urilor-din-domeniul-drepturilor-omului-privind-amenintarile-primarului-orasului-orhei/.

[3] Pentru mai multe informații în limba română, accesați Amnesty International Moldova, „Activismul Civic Pe Cale De a Fi Criminalizat”, la http://amnesty.md/ro/media/activismul-civic-pe-cale-de-a-fi-criminalizat/.

[4] Pentru mai multe informații, accesați Amnesty International, „Moldova: Șapte persoane deportate în Turcia în ciuda unor îngrijorări majore legate de drepturile omului”, la https://www.amnesty.org/en/latest/news/2018/09/moldova-seven-people-deported-to-turkey-despite-major-human-rights-concerns/.

[5] Pentru mai multe informații despre declarațiile Amnesty International privind situația din sistemul penitenciar al Republicii Moldova, în română și engleză, consultați Amnesty International, „Moldova: Autoritățile trebuie să ofere imediat asistența medicală esențială pentru doi deținuți, unul dintre ei grav bolnav”, declarație publică, 26 iulie 2018, disponibilă la https://www.amnesty.org/download/Documents/EUR5988372018ENGLISH.pdf; Amnesty International Moldova”, Administrația Națională a Penitenciarelor este obligată să asigure deținuților condiții umane de detenție, inclusiv accesul la asistență medicală calificată”, la http://amnesty.md/ro/media/administratia-nationala-a-penitenciarelor-este-obligata-sa-asigure-detinutilor-conditii-umane-de-detentie-inclusiv-accesul-la-asistenta-medicala-calificata/.

[6] Pentru mai multe informații în limba română, consultați Amnesty International Moldova, „Statul Republica Moldova trebuie să se reabiliteze în fața protestatarilor pașnici după acțiunile din 27.08.2018”, la http://amnesty.md/ro/media/statul-republica-moldova-trebuie-sa-se-reabiliteze-in-fata-protestatarilor-pasnici-dupa-actiunile-din-27-08-2018/.

Adaugă comentariu