Miniștrii de externe ai Uniunii Europene trebuie să folosească reuniunea din 23 februarie cu Nikolai Mladenov, director general al Consiliului de Pace și Înalt Reprezentant pentru Gaza, pentru a solicita ca consiliul să se concentreze asupra drepturilor palestinienilor, a declarat Amnesty International.

Reuniunea de la Bruxelles trebuie, de asemenea, să abordeze deficiențele mecanismului Consiliului de Pace și să se asigure că acesta este în conformitate cu obligațiile în materie de drepturile omului prevăzute de dreptul internațional.

„Consiliul Păcii reprezintă un atac periculos asupra dreptului internațional și o încercare de a crea o structură paralelă de luare a deciziilor care ocolește și subminează Organizația Națiunilor Unite și instituțiile internaționale de justiție.

„

UE și statele sale membre trebuie să fie absolut clare: această structură nu poate înlocui ONU, cadrul internațional al drepturilor omului sau sistemul global de justiție construit de-a lungul deceniilor pentru a proteja valorile universale, cooperarea și egalitatea.

Erika Guevara-Rosas, directoare pentru cercetare, advocacy, politici și campanii la Amnesty International

„Într-un contextul în care protecțiile juridice și arhitectura ONU privind drepturile omului și asistența umanitară sunt mai necesare ca oricând, UE trebuie să respingă ferm orice încercare de a le submina”, a declarant Erika Guevara-Rosas, directoare pentru cercetare, advocacy, politici și campanii la Amnesty International.

„Prin ignorarea responsabilității și marginalizarea palestinienilor, acest mecanism elimină rolul central al victimelor și al drepturilor acestora, normalizând în același timp dinamica puterii care a permis ocuparea ilegală, apartheidul și genocidul continuu al Israelului împotriva palestinienilor din Gaza, fără ca acesta să fie tras la răspundere.”

„Orice implicare a UE care nu plasează drepturile palestinienilor în centrul acțiunii sale riscă să devină complice la încălcări, susceptibile să se producă dacă acest mecanism profund defectuos nu este aliniat urgent la standardele dreptului internațional.”

În urmă cu aproape un an, pe 24 februarie 2025, UE l-a primit pe Gideon Sa’ar, ministrul de externe al Israelului, la Consiliul de asociere UE-Israel. Înalta Reprezentantă Kaja Kallas a declarat că este „bucuroasă să-l primească” la Bruxelles și s-a angajat ca UE să rămână „un partener onest, deschis și de încredere pentru regiune”.

La câteva zile după această întâlnire, Israelul a reluat asediul asupra Fâșiei Gaza, a ucis 15 paramedici și personal de intervenție, a întrerupt alimentarea cu energie electrică a unei instalații de desalinizare și a pus capăt unilateral unui armistițiu fragil printr-o serie de atacuri aeriene mortale, soldate cu cel puțin 412 palestinieni uciși, inclusiv 174 de copii, într-una dintre cele mai sângeroase zile ale genocidului.

De la anunțarea așa-numitei „încetări a focului”, la 9 octombrie 2025, autoritățile israeliene au continuat să comită genocid împotriva palestinienilor din Fâșia Gaza ocupată. O linie de demarcație arbitrară, în continuă schimbare, cunoscută sub numele de Linia Galbenă, creează efectiv o zonă interzisă pentru palestinieni pe aproape 60% din Fâșia Gaza, provocând noi strămutări forțate în masă ale palestinienilor și agravând condițiile de viață deja inumane, în timp ce îi izolează pe palestinieni de majoritatea zonelor agricole fertile.

Suspendarea autorizațiilor celor 37 de ONG-uri umanitare internaționale de către Israel, măsură care va intra în vigoare în câteva zile, va determina închiderea unităților medicale și a spitalelor de campanie, oprirea distribuției de alimente și întreruperea îngrijirilor medicale vitale pentru palestinienii din teritoriile palestiniene ocupate. Efectele ar putea fi catastrofale. Evacuările medicale din Gaza sunt deja obstrucționate, iar accesul la provizii și echipamente esențiale, inclusiv materiale medicale, este restricționat. Blocada impusă de Israel continuă, în pofida ordinelor Curții Internaționale de Justiție de a o ridica imediat.

În 2025 a fost aprobat un număr record de noi colonii (54), au fost înființate 86 de avanposturi, iar 1.269 de locuințe palestiniene au fost demolate în Zona C din Cisiordania ocupată. Violența coloniștilor, susținută de stat, și politicile restrictive ale Israelului au dus la strămutarea totală sau parțială a 22 de comunități palestiniene. Palestinienii sunt frecvent supuși detenției arbitrare fără acuzații sau proces, torturii și altor rele tratamente.

În același timp, Knessetul analizează modificarea legislației pentru a permite instanțelor israeliene să extindă aplicarea pedepsei cu moartea, cu prevederi care ar putea fi folosite selectiv împotriva palestinienilor, consolidând și mai mult sistemul de apartheid.

„Israelul nu doar că încalcă în mod deschis dreptul internațional și depășește toate liniile roșii ale UE, dar o face cu o sfidare evidentă, așa cum reiese din numeroase declarații ale factorilor de decizie israelieni. Cu toate acestea, răspunsul UE rămâne unul de conciliere, încălcând atât dreptul internațional și drepturile palestinienilor, cât și propriile reguli ale UE”, a continuat Guevara-Rosas.

„Declarațiile formale nu vor opri Israelul să încalce dreptul internațional. Un consens tot mai larg solicită UE să adopte măsuri principiale. Aceasta înseamnă suspendarea Acordului de Asociere UE–Israel, condiționat de respectarea drepturilor omului, impunerea unui embargo cuprinzător asupra armelor, aplicarea de sancțiuni țintite împotriva oficialilor israelieni și încetarea comerțului și investițiilor în coloniile ilegale din Cisiordania ocupată.

„Acum este momentul potrivit pentru a apăra, susține și aplica dreptul internațional. Renunțarea la acesta ar reprezenta o amenințare existențială pentru UE și legitimitatea sa.”

Context

La 19 februarie, prima reuniune a Consiliului de Pace a avut loc la Washington. Se preconizează că 50 de țări vor adera la această structură, iar până în prezent 35 de lideri și-au exprimat interesul. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Bulgaria și Ungaria au aderat în calitate de membri. Uniunea Europeană, alături de Cipru, Cehia, Grecia, Italia și România, a participat în calitate de observator.