Amnesty International a declarat că alegerile locale din Georgia din 4 octombrie au avut loc în contextul unor represalii politice severe împotriva reprezentanților opoziției și ai societății civile.
Organizația pentru drepturile omului a documentat o campanie amplă de reprimare, care include urmăriri penale motivate politic împotriva liderilor opoziției, suprimarea mass-mediei independente și a societății civile prin legi restrictive și măsuri punitive, precum și arestări arbitrare și tratamente abuzive pe scară largă aplicate protestatarilor.
„Cu lideri ai opoziției închiși și organizații ale societății civile atacate, autoritățile georgiene desfășoară campania electorală într-un context în care drepturile oamenilor la libertatea de exprimare, de asociere și la adunări pașnice sunt grav încălcate”, a declarat Denis Krivosheev, director adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală la Amnesty International.
„Autoritățile georgiene trebuie să își respecte obligațiile în materie de drepturile omului și să pună capăt utilizării ilegale a forței de către poliție, detențiilor arbitrare și torturii sau altor forme de maltratare a protestatarilor. Aceste abuzuri au împins deja țara într-o profundă criză a drepturilor omului în urma alegerilor parlamentare din octombrie 2024.”
Liderii opoziției închiși, dizidența efectiv criminalizată
Utilizarea abuzivă a sistemului de justiție penală pentru a marginaliza criticii încalcă drepturile acestora la libertatea de exprimare, asociere și adunare pașnică. De la sfârșitul anului 2024, zeci de activiști politici și protestatari au fost vizați prin urmăriri penale. Cel puțin 60 de persoane au fost reținute sub acuzații penale în legătură cu participarea lor la proteste anti-guvernamentale, iar zeci dintre acestea au fost deja condamnate la închisoare în urma unor procese nedrepte.
Printre aceștia se află nouă lideri ai opoziției care rămân în detenție. Cea mai recentă arestare, pe 29 septembrie 2025, a vizat politicianul Gela Khasaia, membru al partidului Girchi – More Freedom. Acesta a fost acuzat de „provocarea intenționată de vătămări corporale ușoare” în timpul unui incident violent, pe care susține că l-a martorit, nu că ar fi participat. El a raportat că a fost complet dezbrăcat, insultat și supus presiunii psihologice în timpul reținerii de către poliție.
Societatea civilă și mass-media independentă sub atac
Grupurile independente ale societății civile și mass-media sunt reduse la tăcere prin legi restrictive și o serie de măsuri legale și de altă natură. ONG-urile independente sunt obligate să se înregistreze în temeiul legii privind „influența străină” și sunt supuse unor inspecții arbitrare și intruzive, anchete penale și înghețarea activelor. Mai multe grupuri ale societății civile au avut conturile bancare blocate în cadrul unor proceduri penale bazate pe acuzații nefondate de „sabotaj”, liderii lor fiind supuși unor interogatorii repetate în fața organelor judiciare și de stat, precum și altor forme de intimidare. Asociația Tinerilor Avocați din Georgia (GYLA) a anunțat că nu va putea desfășura observații electorale din cauza mediului represiv.
Mass-media independentă se confruntă cu represalii similare. Postul de televiziune Mtavari Arkhi a fost forțat să înceteze emisia începând cu 1 mai 2025. Alte instituții media au fost vizate prin procese de defăimare motivate politic, amenzi și anchete penale, pentru a le suprima raportările critice. Jurnaliștii care au relatat despre proteste au fost supuși agresiunilor, abuzurilor verbale, reținerilor arbitrare și hărțuirii de către poliție. Cel puțin un jurnalist străin care încerca să acopere alegerile a fost refuzat la intrarea în Georgia.
Context
Prim-ministrul Irakli Kobakhidze a catalogat organizatorii protestelor planificate pentru 4 octombrie drept „radicali” și a promis un răspuns „ferm”, care, în contextul actual, pare a fi o amenințare voalată la adresa utilizării de către poliție a forței ilegale.
Peste 500 de protestatari au fost reținuți doar la sfârșitul anului 2024, majoritatea sub acuzații administrative false. Cel puțin 300 de deținuți au raportat tortură sau alte tratamente abuzive, zeci fiind răniți în timpul protestelor sau în detenție, necesitând spitalizare. Grupuri pro-guvernamentale au atacat violent demonstranții. În ciuda dovezilor copleșitoare privind încălcările drepturilor omului, niciun polițist nu a fost tras la răspundere.
Femeile protestatare continuă să fie victime ale violenței și represaliilor de natură sexistă, inclusiv insulte sexiste, amenințări cu violența sexuală și control corporal degradant, în ciuda angajamentului Ministerului Justiției din iunie 2025 de a pune capăt perchezițiilor ilegale complete. Pe 8 septembrie 2025, susținători ai guvernului au agresat fizic și verbal protestatari și jurnaliști, printre care și femei, care se adunaseră în fața biroului electoral al primarului din Tbilisi. Primarul a reacționat la atacuri și la abuzurile sexualizate printr-o declarație misogină: „Nu e nicio femeie aici… e altă specie.”
Sute de funcționari publici au fost, conform raportărilor, concediați în contextul unor epurări politice motivate.