Georgia se confruntă cu una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor omului de la obținerea independenței. În contextul nemulțumirii publice tot mai mari față de poziția guvernului privind invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și relația Georgiei cu Uniunea Europeană, partidul aflat la guvernare recurge din ce în ce mai mult la practici autoritare pentru a-și menține controlul asupra puterii, a declarat Amnesty International.

Noul raport, Anatomy of Repression – Georgia: 500 Days of Protest, Crackdown and Resilience, documentează modul în care guvernul condus de partidul „Visul Georgian” a folosit dezinformarea pentru a justifica represiunile și pentru a discredita criticii, a exploatat majoritatea parlamentară pentru a adopta rapid legi represive, a instrumentalizat instanțele și poliția pentru a urmări opozanții și a reprimat violent protestele, în cadrul unui atac amplu asupra drepturilor omului. Aceste măsuri extinse au dus, în practică, la criminalizarea disidenței pașnice.

„Experiența Georgiei din ultimii trei ani este un exemplu elocvent al modului în care guvernele pot transforma rapid instituțiile statului în instrumente puternice de represiune pentru a-și consolida propria putere”, a declarat Denis Krivosheev, director adjunct al Amnesty International pentru Europa de Est și Asia Centrală.

„

Experiența Georgiei din ultimii trei ani este un exemplu elocvent al modului în care guvernele pot transforma rapid instituțiile statului în instrumente puternice de represiune pentru a-și consolida propria putere

Denis Krivosheev, director adjunct al Amnesty International pentru Europa de Est și Asia Centrală

„Autoritățile georgiene au folosit dezinformarea, legislația represivă, abuzurile poliției și lipsa de justiție în instanțe pentru a se proteja de orice amenințare la adresa puterii lor. Au creat efectiv un sistem în care exprimarea pașnică a dezacordului este tratată ca o infracțiune, societatea civilă este prezentată drept un inamic al statului, jurnaliștii independenți sunt hărțuiți și urmăriți penal, iar victimele violenței poliției nu primesc dreptate și sunt persecutate. Drepturile omului și spațiul civic au suferit unul dintre cele mai grave regresuri de când Georgia și-a recăpătat independența.”

Discreditarea criticilor și legi represive

Din 2022, guvernul a reacționat agresiv la protestele și criticile tot mai numeroase privind poziția sa față de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și față de perspectiva aderării Georgiei la Uniunea Europeană.

Vocile critice din opoziția politică, societatea civilă și mass-media au fost prezentate drept agenți ai unui „stat paralel” finanțat din exterior, „trădători” și „radicali” care încearcă să submineze suveranitatea Georgiei. În același timp, au fost adoptate numeroase acte legislative care impun cerințe mai stricte de înregistrare și monitorizare intruzivă pentru persoanele și organizațiile care primesc finanțare din străinătate și sunt implicate în „activități politice” definite în sens larg unor cerințe de înregistrare mai stricte și unei monitorizări intruzive, precum și riscului de înghețare a activelor, de anchete penale și de închisoare

Printre principalele măsuri se numără Legea privind transparența influenței străine din mai 2024, Legea privind înregistrarea agenților străini din aprilie 2025 și modificările aduse Legii privind granturile, Codului contravențional și Legii privind asociațiile politice.

Ca urmare, zeci de organizații ale societății civile au fost nevoite să-și reducă personalul, să-și suspende activitățile sau să funcționeze în regim de supraviețuire. Tamta Mikeladze, directoarea Centrului pentru Justiție Socială, ale cărui conturi au fost înghețate, a declarat: „Au distrus organizația noastră, instituția noastră, și a fost o catastrofă, sincer. În acest moment continuăm să lucrăm pe bază de voluntariat.”

„Niciodată nu a fost atât de periculos să fii jurnalist în Georgia. Provocările vin din toate direcțiile: securitatea fizică, legislația restrictivă, securitatea digitală, urmărirea penală, campaniile de ură ale guvernului, instabilitatea financiară și restrângerea spațiului în care ne putem desfășura activitatea.”

Represiune continuă împotriva protestelor

Reintroducerea, în aprilie 2024, a Legii privind transparența influenței străine – o lege care ar sufoca activitatea organizațiilor societății civile – a provocat proteste masive. Acestea au fost întâmpinate cu o represiune brutală: protestatarii pașnici au fost bătuți, expuși la gaze lacrimogene, stropiți cu tunuri cu apă și vizați ilegal cu gloanțe de cauciuc, adesea fără avertisment și fără posibilitatea de a se retrage în siguranță.

Alte proteste au izbucnit după rezultatelor contestate ale alegerilor parlamentare din octombrie 2024 și a anunțului făcut de partidul de la guvernare, în noiembrie 2024, privind o „pauză” de patru ani în negocierile de aderare la UE. Protestatarii s-au confruntat cu arestări arbitrare, utilizarea ilegală a forței, bătăi severe și alte acte de tortură sau alte forme de maltratare. Mulți au relatat că au fost blocați de cordoanele de poliție, expuși la substanțe chimice iritante, forțați să treacă unul câte unul prin „coridoare de bătaie” și bătuți cu brutalitate în timpul reținerii și în interiorul autovehiculelor poliției.

La 3 decembrie 2024, Aleksandre Tirkia a fost lovit în cap de un cartuș cu gaz lacrimogen în timpul unui protest la Tbilisi. Avea 22 de ani și a suferit fracturi multiple ale craniului și feței, traumatisme cerebrale și leziuni grave la ochiul stâng.

„A fost o lovitură menită să ucidă. Au tras gaze lacrimogene asupra noastră. Mă usturau îngrozitor ochii și îmi era foarte greu să respir. Am încercat să plec, dar eram înconjurați. Eram blocați din toate părțile – în față, în spate și chiar pe străduțele laterale. Atunci m-a lovit cartușul cu gaz. Am simțit o durere insuportabilă în cap. Eram într-o asemenea agonie încât acel moment a dispărut complet din memoria mea.”

„

Eram blocați din toate părțile – în față, în spate și chiar pe străduțele laterale. Atunci m-a lovit cartușul cu gaz. Am simțit o durere insuportabilă în cap. Eram într-o asemenea agonie încât acel moment a dispărut complet din memoria mea

Aleksandre Tirkia, participant la protest

Datele Biroului Avocatului Poporului arată că între 78% și 88% dintre persoanele reținute de forțele de securitate au raportat rele tratamente în detenție în perioada 2024–2025. Numai în noiembrie 2024, peste 300 de protestatari reținuți au raportat abuzuri fizice grave, iar peste 80 au avut nevoie de spitalizare pentru comoții, fracturi și alte leziuni. Poliția a recurs frecvent și la violență bazată pe gen, inclusiv insulte sexiste, amenințări cu violență sexuală și percheziții corporale degradante și ilegale, în special împotriva femeilor implicate în proteste, ca parte a unei campanii mai ample de intimidare și pedepsire a protestatarilor pașnici.

Procese inechitabile pentru protestatari și impunitate pentru poliție

Instanțele din Georgia au fost cooptate de autorități pentru a aproba automat solicitările procurorilor împotriva protestatarilor și pentru a aplica legi care încalcă dreptul la libertatea de exprimare și la întrunire pașnică. Judecătorii au impus în mod arbitrar amenzi împovărătoare, detenție administrativă și pedepse cu închisoarea în cauze legate de proteste, în urma unor procese inechitabile. În prezent, peste 150 de persoane sunt deținute pe nedrept.

În decembrie 2024, protestatarii au fost amendați cu 5.000 GEL (aproximativ 1.800 de dolari SUA) pentru simplul fapt că stăteau pe carosabil în timpul protestelor – o sumă de peste două ori mai mare decât salariul mediu lunar din țară. Până în decembrie 2025, autoritățile aplicau amenzi chiar și pentru statul pe trotuar.

Profesorul și activistul Gota Chanturia se confruntă cu amenzi în valoare totală de aproximativ 130.000 de dolari SUA doar pentru participarea la proteste pașnice. „Nu există nicio posibilitate să le plătesc vreodată. Este pur și simplu o metodă de a ne teroriza și de a ne împiedica să protestăm. Conturile mele bancare sunt blocate, nu îmi pot câștiga existența, iar în orice moment mă pot aresta și ne pot confisca locuința.”

Autoritățile nu au tras în mod consecvent la răspundere polițiștii pentru încălcările drepturilor omului comise în cadrul represiunii împotriva protestelor. Sute de protestatari au apărut în fața judecătorilor cu răni vizibile și au reclamat tortură sau alte rele tratamente din partea forțelor de ordine, fără niciun rezultat. În singurul caz de acest fel de până acum, cinci polițiști au fost puși sub acuzare în mai 2026 pentru abuz de putere și agresarea protestatarilor, după ce presupusele lor fapte au fost dezvăluite de o investigație realizată de o televiziune independentă.

Amnesty International solicită autorităților centrale și locale din Georgia, Parlamentului și sistemului judiciar, precum și actorilor internaționali și privați, să adopte măsuri urgente pentru a pune capăt practicilor autoritare menite să reducă la tăcere vocile critice, să slăbească spațiul civic, statul de drept și protecția drepturilor omului.

Autoritățile georgiene trebuie să abroge legile care restrâng în mod nejustificat libertatea de exprimare, libertatea de asociere și dreptul la întrunire pașnică, să elibereze toate persoanele deținute exclusiv pentru exercitarea pașnică a drepturilor lor și să garanteze independența justiției și respectarea statului de drept.

De asemenea, autoritățile trebuie să desfășoare investigații prompte, independente și eficiente privind toate acuzațiile de tortură, rele tratamente și utilizare ilegală a forței de către reprezentanții forțelor de ordine și grupurile aliniate statului și să ofere reparații adecvate tuturor persoanelor afectate. Comunitatea internațională trebuie să sprijine documentarea, investigarea și tragerea la răspundere a celor responsabili pentru încălcările drepturilor omului și infracțiunile prevăzute de dreptul internațional comise în Georgia, inclusiv prin valorificarea mecanismelor disponibile la nivel național, regional și internațional.