Poliția din Georgia folosește din ce în ce mai mult violența bazată pe gen, inclusiv insulte sexiste, amenințări cu violența sexuală și percheziții corporale ilegale și degradante împotriva femeilor implicate în proteste, ca parte a campaniei lor mai ample de intimidare și pedepsire a protestatarilor pașnici, a declarat Amnesty International într-un nou briefing publicat astăzi.
Scenele de brutalitate polițienească, precum și atacurile fizice violente comise de persoane neidentificate împotriva protestatarilor pașnici din Georgia au devenit alarmant de frecvente, începând cu valul amplu de proteste proeuropene și antiguvernamentale izbucnit anul trecut. Sfidând represiunea statului, femeile protestatare au devenit simboluri ale curajului, dar și ținte ale umilinței, abuzurilor și violenței psihologice, venite atât din partea forțelor de ordine, cât și a complicilor neidentificați.
„Autoritățile au sperat, probabil, că prin amenințări cu violență sexuală, descinderi în locuințe, percheziții corporale abuzive și rețineri arbitrare vor reuși să înăbușe spiritul de rezistență, să descurajeze protestele și să reducă femeile la tăcere. Însă femeile din Georgia s-au ridicat cu și mai mult curaj, denunțând abuzurile, cerând dreptate și transformând represiunea în rezistență și sfidare”, a declarat Denis Krivoșeev, director adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală în cadrul Amnesty International.
Violență din partea reprezentanților statului și percheziții corporale umilitoare
În ultimele luni, Amnesty International a documentat numeroase cazuri în care protestatarii au fost supuși insultelor sexiste și amenințărilor cu violență sexuală, precum și perchezițiilor corporale umilitoare. Aceste practici vizează tot mai frecvent femeile protestatare și le afectează în mod disproporționat. Astfel de abuzuri nu doar că încalcă legislația georgiană, care interzice dezbrăcarea completă în timpul perchezițiilor, ci și dreptul internațional al drepturilor omului și standardele menite să protejeze demnitatea umană și să prevină violența bazată pe gen.
Elene Khoshtaria, lideră a opoziției, a povestit că a fost imobilizată cu brutalitate de poliție, dezbrăcată și obligată să stea goală pe podea în timpul reținerii din 28 martie 2025. În ciuda problemelor sale de sănătate, i s-a refuzat accesul la medicamente și la toaletă, chiar și după ce a făcut hipertensiune și a suferit mai multe episoade de vomă.
Kristina Botkoveli, cofondatoare a unui grup de protest pe Facebook, a fost obligată să se dezbrace complet în fața mamei sale în vârstă, fiind totodată amenințată în timpul unei percheziții efectuate de poliție la locuința lor, pe 1 februarie 2025. În urma acestor evenimente, Kristina a suferit un atac de panică care a necesitat intervenție medicală de urgență.
Activista Nino Makharadze a fost reținută în timpul unui protest pașnic, pe 13 ianuarie 2025, și supusă unei percheziții corporale umilitoare într-un centru de detenție temporară. Nu i s-a permis să-și informeze familia și prietenii despre locul în care se afla, iar accesul la avocat i-a fost oferit abia după efectuarea percheziției. Pe 5 mai, ea a povestit că, împreună cu două prietene, a fost atacată în timp ce se întorceau acasă de la un protest. Un agresor necunoscut le-a stropit cu spray paralizant și vopsea verde, adresându-le insulte. Cele trei femei au suferit răni, inclusiv arsuri chimice care au necesitat spitalizare.
Abuz verbal și intimidare în bază de gen
Abuzul verbal sexist și amenințările cu violența sexuală împotriva protestatarilor pașnici sunt o altă tactică frecvent utilizată de forțele de ordine pentru intimidare și hărțuire. În timpul demonstrației din 2 februarie 2025 de lângă mall-ul din Tbilisi, un reprezentant al Amnesty International a văzut ofițeri de poliție numind femeile protestatari „târfe” și amenințându-le pe ele și pe membrii familiilor lor. Mai multe femei au raportat, de asemenea, că au fost amenințate cu violul de către ofițeri mascați.
Natia Dzidziguri, după ce a fost reținută în timpul protestelor din 19 noiembrie 2024, a fost obligată să îngenuncheze într-o dubă de poliție înconjurată de bărbați, în timp ce ofițerii îi adresau insulte și gesturi cu caracter sexual.
Mzia Amaghlobeli, o jurnalistă de renume, a fost reținută de două ori pe 11 ianuarie 2025 în timpul unor proteste pașnice. În ambele cazuri, a fost supusă abuzurilor sexiste din partea poliției, șeful poliției din Batumi fiind acuzat că a scuipat-o și a amenințat-o cu violență. Autoritățile au folosit în instanță înregistrarea video în care Mzia Amaghlobeli îl lovește pe șeful poliției, în urma unei altercații verbale, pentru a o urmări penal, ignorând complet înregistrarea în care acesta o insultă și o abuzează verbal cu remarci sexiste. Mzia Amaghlobeli a fost plasată în arest preventiv în urma unei audieri rapide, în cadrul căreia s-a confruntat cu o nouă nedreptate, judecătorul a refuzat să admită orice probă prezentată de apărare. Până în prezent, autoritățile nu au inițiat nicio anchetă privind polițiștii acuzați că ar fi maltratat-o sau abuzat-o pe Mzia Amaghlobeli ori pe alți protestatari. Niciun ofițer împotriva căruia au fost formulate acuzații grave, fie de către Mzia, fie de alte personae, nu a fost suspendat din funcție pe durata investigației.
Un tipar de abuz, nu incidente izolate
Aceste relatări nu sunt incidente izolate, ci par să reflecte un tipar mai larg de abuzuri comise de forțele de ordine din Georgia, însoțit de o profundă impunitate. Umilirea, retorica sexistă și violența fizică îndreptate împotriva femeilor protestatare se înscriu într-o strategie mai amplă de intimidare a celor care participă la protestele în curs. Apărătorii locali ai drepturilor omului atrag atenția că multe dintre victimele tratamentelor degradante aplicate de poliție, fie femei, fie bărbați, aleg să tacă de teamă sau rușine.
Astfel de acțiuni pot constitui acte de tortură sau alte forme de tratament ori pedeapsă crudă, inumană sau degradantă și încalcă nu doar Constituția Georgiei și legislația națională, ci și obligațiile internaționale ale statului, inclusiv cele prevăzute de Convenția ONU împotriva torturii și de standardele internaționale în materie de drepturile omului.
„Perchezițiile corporale ilegale, invazive și umilitoare din Georgia par să fie folosite deliberat ca mijloc de intimidare, în special împotriva femeilor care protestează. Aceste practici încalcă grav atât legislația internă, cât și angajamentele internaționale asumate de stat. Autoritățile georgiene trebuie să oprească imediat represaliile motivate de gen, să elimine abuzurile comise de forțele de ordine și să ancheteze toate acuzațiile de violență din timpul manifestațiilor, asigurând sancționarea celor responsabili, indiferent de funcție”, a declarat Denis Krivosheev.