La șase luni de la revolta populară din ianuarie 2026 din Iran, în timpul căreia forțele de securitate au comis ucideri în masă ilegale, la o scară fără precedent, pentru a înăbuși protestele care cereau demnitate, libertate și încetarea sistemului Republicii Islamice, omorând mii de protestatari și trecători în zilele de 8 și 9 ianuarie 2026, Diana Eltahawy, directoare regională adjunctă pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Amnesty International, a declarat:
„La șase luni după ce forțele de securitate iraniene au ucis ilegal mii de bărbați, femei și copii în întreaga țară, pe parcursul a două zile, lipsa unor măsuri concrete din partea comunității internaționale pentru a asigura tragerea la răspundere și accesul la justiție este de nejustificat. Această inacțiune contribuie la perpetuarea unui ciclu al represiunii letale, în care supraviețuitorilor și familiilor victimelor li se refuză dreptatea, iar riscul unor noi atrocități crește.
„Lumea nu trebuie să permită ca ciclurile tot mai intense de crime împotriva protestatarilor, în viziunea dreptului internațional, să fie uitate sau trecute în plan secund în contextul eforturilor actuale de a ajunge la un acord durabil între SUA și Iran pentru încheierea războiului. Autoritățile iraniene nu au fost trase la răspundere pentru folosirea repetată și ilegală a forței letale intenționate, la scară largă, pentru a înăbuși și pedepsi orice formă de disidență. Lipsa acțiunilor comunității internaționale pentru asigurarea justiției internaționale în cazul acestor crime grave a încurajat autoritățile iraniene să amenințe cu noi ucideri în masă, comise de forțe de securitate „gata de intervenție”, împotriva protestatarilor și disidenților pe care îi numesc „dușmani”.
„În lipsa oricărei perspective de a se face dreptate în Iran, pe fondul unei crize sistemice a impunității, comunitatea internațională trebuie să acționeze urgent și fără compromisuri pentru a asigura accesul la justiție penală internațională. Amnesty International își reiterează apelul către comunitatea internațională și statele membre ale ONU să acorde prioritate crizei drepturilor omului și impunității din Iran, să sprijine instituirea unui mecanism internațional independent de justiție pentru Iran și să solicite Consiliului de Securitate al ONU să sesizeze Curtea Penală Internațională cu privire la situația din Iran.”
Context
Protestele au izbucnit în Iran la 28 decembrie 2025, după o prăbușire accentuată a monedei naționale, pe fondul inflației ridicate, al gestionării ineficiente de către autorități a serviciilor esențiale, inclusiv a accesului la apă, și al înrăutățirii condițiilor de trai. Protestele au început la Teheran și s-au extins rapid în întreaga țară, transformându-se într-o revoltă populară împotriva conducerii represive a sistemului Republicii Islamice, cu revendicări pentru respectarea drepturilor omului, demnitate, libertate și democrație.
Autoritățile au răspuns prin declanșarea unei represiuni militarizate brutale pentru a zdrobi revolta, folosind ilegal forța și armele de foc la o scară fără precedent, în contextul unei impunități sistemice și al blocării prelungite a accesului la internet.
La 21 ianuarie 2026, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat că 3.117 persoane au fost ucise în timpul revoltei. La 16 ianuarie 2026, raportoarea specială a ONU pentru situația drepturilor omului în Iran, Mai Sato, a declarat într-un interviu pentru presă că forțele de securitate au ucis peste 5.000 de persoane.
Ulterior, autoritățile au lansat o campanie coordonată de represiune în întreaga țară pentru a împiedica noi forme de disidență și pentru a-și ascunde crimele, recurgând la arestări arbitrare în masă, dispariții forțate, interzicerea adunărilor, atacuri menite să reducă la tăcere familiile victimelor, precum și execuții arbitrare ale protestatarilor și disidenților.
In the aftermath of the US-Israeli unlawful attacks on Iran on 28 February 2026, repression of dissent intensified further under the cover of what authorities called “wartime conditions”. This has included an escalation in politically motivated executions, with least 44 people executed between and many more at risk. On 18 June 2026, the USA and Iran signed a memorandum of understanding to end the war, committing to further talks to reach a final agreement within 60 days. The agreement failed to centre human rights, justice, and reparations.
După atacurile ilegale ale SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie 2026, represiunea împotriva disidenței s-a intensificat și mai mult, autoritățile invocând „condiții de război” pentru a-și justifica acțiunile. Printre acestea s-a numărat creșterea execuțiilor motivate politic: cel puțin 44 de persoane au fost executate, iar multe altele rămân în pericol. La 18 iunie 2026, SUA și Iranul au semnat un memorandum de înțelegere pentru încheierea războiului și s-au angajat să continue negocierile pentru un acord final în următoarele 60 de zile. Acordul nu a plasat drepturile omului, justiția și reparațiile în centrul discuțiilor.