Referitor la decizia guvernului britanic de a interzice accesul copiilor și tinerilor sub 16 ani la rețelele sociale, Kerry Moscogiuri, directoarea executivă a filialei britanice a Amnesty International, a declarat:

„Este un caz în care diagnosticul este corect, dar tratamentul prescris este greșit.

„Guvernul britanic are dreptate să recunoască faptul că mulți copii sunt expuși unor riscuri și prejudicii grave în mediul online. Prea multe companii de social media și-au construit produsele și modelele de afaceri astfel încât să mențină copiii conectați cât mai mult timp posibil, adesea în detrimentul bunăstării, vieții private și drepturilor lor.

„Însă problema nu este faptul că cei mici și adolescenții sunt prezenți pe rețelele sociale, ci faptul că platformele de social media au fost concepute într-un mod care le face nesigure din start. Interzicerea accesului pentru persoanele sub 16 ani riscă să trateze copiii ca fiind problema, în loc să abordeze companiile și mecanismele care generează aceste riscuri încă de la început.

„Tinerii au dreptul să fie în siguranță în mediul online, dar au și drepturi care trebuie respectate. Rețelele sociale îi pot expune pe copii la diverse riscuri, însă sunt și spații în care mulți tineri învață, își păstrează legătura cu prietenii, găsesc sprijin, se mobilizează în jurul cauzelor care îi preocupă și își fac auzită vocea.

„

O problemă de concepție nu poate fi rezolvată printr-o interdicție de acces. Dacă se consideră că platformele de social media sunt dăunătoare pentru copii, atunci ele trebuie reglementate, nu copiii excluși.

Kerry Moscogiuri, directoarea executivă a filialei britanice a Amnesty International

„Responsabilitatea pentru siguranța copiilor ar trebui să revină, înainte de toate, companiilor care creează aceste platforme și obțin profit de pe urma lor. Acțiunea guvernului ar trebui să se concentreze pe eliminarea practicilor intruzive de profilare a copiilor și pe combaterea elementelor de design care creează dependență și manipulează comportamentul utilizatorilor.

„Copiii nu ar trebui să fie nevoiți să renunțe la dreptul lor la viață privată pentru a putea participa la viața digitală modernă. Avem nevoie de reglementări ferme care să combată modelele de afaceri bazate pe supravegherea utilizatorilor, să protejeze datele copiilor și să pună siguranța acestora înaintea profitului.”

Context

Prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, a anunțat pe 15 iunie 2026 o interdicție completă a accesului la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani. Interdicția vizează platforme precum Snapchat, TikTok, YouTube, Instagram, Facebook și X. Interdicția urmează să intre în vigoare în 2027.

Amnesty International solicită adoptarea unor reglementări ferme și aplicabile pentru platformele digitale, inclusiv restricții privind profilarea utilizatorilor activată implicit, sistemele de recomandare hiperpersonalizate, redarea automată a conținutului (autoplay), derularea infinită a paginilor (infinite scroll) și alte elemente de design cu caracter manipulativ. Organizația cere, de asemenea, consolidarea măsurilor de protecție a vieții private și a siguranței copiilor în mediul online.

Cercetările realizate de Amnesty International arată că modul în care sunt concepute platformele digitale poate expune copiii la riscuri și conținut dăunător. În raportul din 2023, „Driven into Darkness”, organizația a constatat că fluxul de recomandări personalizate „For You” al TikTok poate direcționa rapid tinerii utilizatori, chiar și atunci când manifestă un interes redus pentru subiecte legate de sănătatea mintală, către așa-numite „rabbit holes” (buclă de conținut) pline de materiale nocive. Acestea includ conținut care romanticizează sau încurajează gândirea depresivă, automutilarea și sinuciderea.