Noile propuneri de modificare a cadrului etic care reglementează Fondul Global de Pensii al Guvernului Norvegiei ar putea diminua în mod semnificativ supravegherea independentă a respectării drepturilor omului, reduc transparența și fac mai dificilă excluderea companiilor implicate în abuzuri grave, a declarat astăzi Amnesty International.

Fondul Global de Pensii al Guvernului Norvegiei, cel mai mare fond suveran de investiții din lume, își revizuiește cadrul de reglementare etică. Comitetul Gjedrem, creat în acest scop, a propus reducerea rolului independent al Consiliului de Etică, permiterea păstrării confidențialității unor evaluări și înăsprirea condițiilor în care pot fi excluse companiile asociate cu riscuri grave pentru drepturile omului.

„Modificările propuse în ceea ce privește guvernanța etică a fondului norvegian riscă să slăbească responsabilitatea, integritatea și să desființeze măsurile-cheie de protecție a drepturilor omului, reprezentând cea mai semnificativă diminuare a garanțiilor sale în materie de drepturi ale omului din ultimele două decenii. Atunci când cel mai mare fond suveran de investiții din lume își modifică standardele, consecințele nu se opresc la granițele Norvegiei. Alți investitori sunt atenți la acest lucru, la fel și companiile”, a declarat John Peder Egenæs, secretarul general al Amnesty International Norvegia.

„Potrivit noilor propuneri, Consiliul de Etică nu ar mai putea recomanda excluderea companiilor din fond. Astfel, unele companii ar putea rămâne în portofoliul fondului chiar dacă prezintă riscuri grave pentru drepturile omului și încercările de a le determina să-și schimbe practicile au eșuat. Această schimbare ar putea reduce independent tocmai atunci când este cel mai necesar și să facă ca anumite investiții să devină prea mari pentru a putea fi excluse. Aceasta este o abordare periculoasă și, în practică, înseamnă că întreprinderile care riscă să contribuie la încălcări grave ale dreptului internațional nu sunt niciodată excluse din fond.”

„

Atunci când cel mai mare fond suveran de investiții din lume își modifică standardele, consecințele nu se opresc la granițele Norvegiei. Alți investitori sunt atenți la acest lucru, la fel și companiile.

John Peder Egenæs, secretarul general al Amnesty International Norvegia

Mai multă putere de decizie impune un control mai riguros

Noile propuneri prevăd că Consiliul de Etică va continua să evalueze dacă anumite companii riscă să contribuie la încălcări grave ale normelor etice sau sunt responsabile de acestea. Totuși, Consiliul nu va mai putea recomanda excluderea companiilor din fond sau monitorizarea activității lor. Decizia privind măsurile care trebuie luate va reveni Băncii Centrale a Norvegiei (Norges Bank – NBIM).

Propunerile permit, de asemenea, ca evaluările de risc ale Consiliului de Etică să nu fie făcute publice în anumite situații, de exemplu, dacă publicarea lor ar putea afecta interesele economice ale fondului sau capacitatea NBIM de a-l administra. Acest lucru ar reprezenta un regres major în ceea ce privește transparența, integritatea și responsabilitatea.

„Mai întâi, Consiliul de Etică își pierde puterea de a recomanda măsuri împotriva companiilor implicate în abuzuri. Apoi, informațiile despre aceste cazuri ar putea fi ascunse publicului. Fondul aparține poporului norvegian, dar oamenii riscă să nu mai știe dacă banii lor contribuie la abuzuri grave”, a declarat Egenæs.

Deși păstrarea confidențialității pe durata dialogului cu o companie poate fi justificată în anumite situații, publicul trebuie să poată verifica în continuare de ce NBIM își menține investițiile în companii asociate cu riscuri grave pentru drepturile omului.

„Poporul norvegian are dreptul să știe ce schimbări le cere banca companiilor, dacă acestea sunt puse efectiv în practică și de ce banca continuă să investească în companii care prezintă în continuare riscuri grave pentru drepturile omului”, a declarat Egenæs.

„

Mai întâi, Consiliul de Etică își pierde puterea de a recomanda măsuri împotriva companiilor implicate în abuzuri. Apoi, informațiile despre aceste cazuri ar putea fi ascunse publicului. Fondul aparține poporului norvegian, dar oamenii riscă să nu mai știe dacă banii lor contribuie la abuzuri grave.

John Peder Egenæs

Trebuie analizat în continuare rolul furnizorilor de tehnologie

Raportul Comitetului Gjedrem recunoaște că serviciile de cloud computing, inteligența artificială și analiza datelor pot fi folosite pentru supraveghere, colectarea de informații și identificarea țintelor militare. Cu toate acestea, raportul propune ca vânzarea de produse de uz general să nu fie, de regulă, un criteriu pentru excluderea companiilor în funcție de comportamentul acestora.

În cazul marilor companii de tehnologie, Comitetul afirmă că, în decizia de excludere, considerentele legate de diversificarea investițiilor pot avea o pondere decisivă

„Simplul fapt că o tehnologie este folosită în scopuri militare nu este suficient pentru a concluziona că o companie este implicată în încălcări ale drepturilor omului. Însă utilizarea aceleiași tehnologii în scopuri civile nu trebuie să scutească de examinarea atentă a rolului pe care îl poate avea în încălcări grave ale drepturilor omului. Prea des, argumentul că aceste tehnologii pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare este invocat pentru a evita o analiză serioasă a riscurilor pe care le implică”, a declarat Egenæs.

„Fondul trebuie să analizeze ce știe furnizorul, cum sunt folosite serviciile sale și ce măsuri ia pentru a preveni sau opri utilizarea abuzivă a acestora. Există o diferență importantă între vânzarea unui produs standard și furnizarea în continuare a unor servicii, adaptarea și asigurarea funcționării acestora atunci când sunt folosite pentru a comite abuzuri grave.”

Dialogul cu companiile nu poate justifica amânări la nesfârșit

Potrivit propunerilor, atunci când o companie prezintă riscuri de încălcare gravă a normelor etice, principala măsură ar fi dialogul cu aceasta pentru a rezolva problemele, în locul excluderii sale din fond. NBIM ar fi obligată să excludă o companie doar dacă dialogul nu dă rezultate sau dacă nu există șanse reale ca acesta să aibă succes într-un termen rezonabil. Totuși, compania nu ar trebui exclusă dacă acest lucru ar împiedica fondul să își diversifice investițiile la nivel global. Această excepție riscă să pună interesele financiare înaintea drepturilor omului. De asemenea, ar putea reduce capacitatea fondului de a determina companiile să își schimbe comportamentul.

„Un abuz nu este mai puțin grav doar pentru că este comis de o companie mare sau pentru că investiția aduce profit. Aplicarea aceluiași standard etic nu înseamnă mare lucru dacă fondul poate păstra investiția chiar și după ce încercările de a determina compania să-și schimbe comportamentul au eșuat”, a declarat Egenæs.

„Dialogul cu o companie este un mijloc, nu un scop în sine. Dacă nu există posibilitatea reală de a exclude compania din fond, dialogul riscă să devină o discuție fără consecințe. În situații de conflict armat sau ocupație, măsurile luate trebuie să fie ghidate de urgența protejării oamenilor. Simplul fapt că dialogul continuă nu dovedește că riscurile sunt în scădere.”

„

Un abuz nu este mai puțin grav doar pentru că este comis de o companie mare sau pentru că investiția aduce profit.

John Peder Egenæs

Măsurile de control al armelor ar fi relaxate.

Comitetul propune, de asemenea, o excepție de la criteriul de excludere a companiilor care produc arme nucleare, pentru producătorii din state care sunt recunoscute drept state deținătoare de arme nucleare în temeiul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare și sunt, totodată, aliate ale Norvegiei în cadrul NATO. Astfel, anumiți producători din Statele Unite, Regatul Unit și Franța ar putea deveni eligibili pentru investiții din fond.

„Consecințele umanitare catastrofale ale armelor nucleare, cele mai inumane și distructive arme create vreodată, nu diferă în funcție de naționalitatea producătorului. Alianțele Norvegiei nu trebuie să determine ce producători de arme nucleare sunt considerați acceptabili pentru investițiile fondului. Toate companiile implicate în producerea acestor arme trebuie excluse”, a declarat Egenæs.

Comitetul recomandă, de asemenea, eliminarea criteriului care permite excluderea companiilor ce vând arme statelor care le folosesc pentru a comite încălcări grave și sistematice ale dreptului internațional umanitar.

Comitetul propune menținerea criteriului privind încălcările grave ale drepturilor persoanelor în situații de război și conflict și extinderea unui alt criteriu, referitor la vânzarea de arme către state care fac obiectul unor sancțiuni sau embargouri asupra armelor susținute de Norvegia.

„Aceste garanții sunt importante și ar urma să fie păstrate. Totuși, eliminarea criteriului care vizează armele folosite pentru a comite încălcări grave ale dreptului internațional umanitar riscă să reducă controlul asupra companiilor care le furnizează și asupra impactului acestora asupra drepturilor omului”, a declarat Egenæs.

Amnesty International îndeamnă guvernul și parlamentul Norvegiei să asigure și să mențină un mecanism de supraveghere etică a fondului, independent și eficient, să garanteze transparența față de public și participarea acestuia și să păstreze excluderea companiilor din fond ca măsură esențială de protecție atunci când dialogul cu acestea nu poate reduce în mod eficient riscurile grave pentru drepturile omului.

Cadrul revizuit trebuie să se bazeze pe Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Ghidul OCDE pentru întreprinderile multinaționale privind conduita responsabilă în afaceri. Acesta trebuie să prevadă și verificări prealabile privind respectarea drepturilor omului, adaptate nivelului de risc și mai riguroase în zonele afectate de conflicte.

„Respectarea drepturilor omului și supravegherea independentă nu pot fi opționale atunci când devin incomode sau costisitoare. Norvegia trebuie să aplice în gestionarea propriilor resurse aceleași principii pe care le cere altora să le respecte. Trebuie să se asigure că transparența, responsabilitatea și drepturile omului rămân în centrul modului în care sunt administrate aceste resurse. Propunerile Comitetului Gjedrem nu trebuie puse în aplicare”, a declarat Egenæs.

„

Respectarea drepturilor omului și supravegherea independentă nu pot fi opționale atunci când devin incomode sau costisitoare.

John Peder Egenæs

Context

Guvernul Norvegiei a numit acest comitet în noiembrie 2025, avându-l ca președinte pe fostul guvernator al băncii centrale, Svein Gjedrem, pentru a revizui cadrul etic care reglementează Fondul Global de Pensii al Guvernului Norvegiei. La 15 octombrie 2026, comitetul a prezentat raportul său, adoptat în unanimitate. Recomandările acestuia nu modifică, prin ele însele, regulile fondului.

Amnesty International a cerut anterior Norvegiei să retragă investițiile fondului din companiile implicate în menținerea ocupației ilegale de către Israel a Teritoriului Palestinian Ocupat și să verifice riguros investițiile, în conformitate cu standardele internaționale privind afacerile și drepturile omului.