- Forțele rusești au torturat și au deportat civili din Ucraina
- În urma transferului forțat, copiii au fost separați de familii
- Persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și copiii luptă ca să părăsească Rusia
Autoritățile ruse au transferat forțat și au deportat civilii din zonele ocupate ale Ucrainei, ceea ce reprezintă crimă de război și o potențială crimă împotriva umanității, afirmă Amnesty International, într-un nou raport, publicat astăzi.
Raportul „Ca un convoi de închisori”: Transferul ilegal al a civililor din Ucraina și abuzurile din partea Rusiei în timpul „filtrării”, detaliază modul în care forțele rusești și cele controlate de Rusia au transferat cu forța civilii din zonele ucrainene controlate de Rusia. În timpul acestei acțiuni, copiii au fost separați de familiile lor, astfel fiind încălcat dreptul umanitar internațional.
Civilii au relatat către Amnesty International cum au fost forțați să treacă prin procese de selecție abuzive, cunoscute sub numele de “filtrare”, și care, uneori, au dus la detenție arbitrară, tortură și ale maltratări.
Tactica deplorabilă a Rusiei de a transfera forțat și de a deporta este o crimă de război. Amnesty International consideră că aceste acțiuni trebuie investigate ca fiind crime împotriva umanității.
Agnès Callamard, secretara generală a Amnesty International
„Separarea copiilor de familiile lor și transferul forțat al oamenilor la sute de kilometri de casele lor sunt încă o dovadă a suferințelor grave pe care invazia Rusă le-a provocat civililor din Ucraina”, a declarat Agnès Callamard, secretara generală a Amnesty International.
„De la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, ceea ce constituie o crimă internațională, forțele rusești au atacat fără discernământ și au ucis nejustificat civili, au distrus nenumărate vieți și au sfâșiat familii. Nimeni nu a fost cruțat, nici măcar copiii”.
„Tuturor celor care au fost transferați cu forța și încă sunt deținuți ilegal trebuie să li se permită să plece, iar toți cei responsabili de comiterea acestor crime trebuie să fie trași la răspundere. Copiii aflați în custodia rușilor trebuie să fie reuniți cu familiile lor. Trebuie facilitată întoarcerea lor în zonele controlate de Guvernul ucrainean”.
Amnesty International a documentat cazuri în care membri ai unor grupuri specifice, inclusiv copii, persoane în vârstă și persoane cu dizabilități, au fost transferați cu forța în alte zone ocupate de Rusia sau au fost deportați ilegal în Rusia. Într-un caz, o femeie a fost separată de fiul ei de 11 ani în timpul „filtrări”. A fost reținută și nu li s-a permis să fie împreună, astfel fiind încălcat, în mod evident, dreptul umanitar internațional.
Persoanele reținute în timpul „filtrării” au mărturisit, pentru Amnesty International, că au fost supuse torturii și altor maltratări, inclusiv că au fost bătute, electrocutate și amenințate cu execuția. Altora li s-a refuzat hrana și apa, iar multe dintre ele au fost deținute în condiții periculoase și în spații supraaglomerate.
Amnesty International a intervievat 88 de persoane din Ucraina. Majoritatea erau civili din Mariupol, dar și din regiunile Harkov, Luhansk, Herson și Zaporojie. Cei mai mulți, în special cei din Mariupol, au descris condițiile coercitive, ceea ce înseamnă că nu au avut alte opțiuni decât să meargă în Rusia sau în alte zone ocupate de Rusia.
Amnesty International consideră că este ilegală anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia, inclusiv a așa-numita „Republică Populară Donețk” (DNR), controlată de Rusia.
Transferul forțat din Mariupol
La începutul lunii martie 2022, orașul Mariupol, situat în sud-estul țării, a fost complet înconjurat de forțele rusești, ceea ce a făcut evacuarea imposibilă. Orașul a fost supus constant bombardamentelor, iar civilii nu aveau acces la apă, căldură sau electricitate.
Mii de persoane au reușit să părăsească orașul și să plece spre zonele controlate de Guvernul ucrainean, la mijlocul lunii martie. Dar, pe măsură ce Rusia ocupa orașul, unii civili au fost transferați forțat în cartierele aflate sub controlul său, obstrucționându-le accesul la alte căi de evacuare. Civilii au declarat că au fost forțați să meargă cu autobuzele de „evacuare” către DNR.
Milena, în vârstă de 33 de ani, a povestit pentru Amnesty International, experiența sa în timp ce încerca să fugă din Mariupol: „Am început să punem întrebări despre evacuare, unde este posibil să mergem… [un soldat rus] Mi-a spus că este posibil să mergem doar în DNR sau în Rusia. O altă fată a întrebat despre alte posibilități [de evacuare], de exemplu, în Ucraina… Răspunsul a venit imediat: „Dacă nu mergeți în DNR sau în Federația Rusă, veți rămâne aici pentru totdeauna”.
Soțul Milenei, un fost marinar al armatei ucrainene, a fost reținut la scurt timp, în timp ce trecea granița în Rusia și încă nu a fost eliberat.
Transferul forțat al copiilor și a altor persoane din grupuri de risc
Legile conflictelor armate interzic transferul forțat, individuală sau în masă a persoanelor protejate, inclusiv a civililor de pe teritoriul ocupat. În mai multe cazuri, copiii, care fugeau fără părinți sau alți tutori spre teritoriul controlat de Ucraina, au fost opriți la punctele rusești de control militare, fiind strămutați în custodia autorităților controlate de Rusia, în Donețk.
După cum s-a menționat, un băiat de 11 ani a fost separat de mama sa în timpul „filtrării”, ceea ce înseamnă că a fost încălcat dreptul umanitar internațional. Băiatul și mama sa au fost capturați și reținuți de către forțele rusești, la Combinatul siderurgic Illich din Mariupol, la mijlocul lunii aprilie.
El a declarat pentru Amnesty International: „Au dus-o pe mama într-un alt cort. A fost interogată… Mi-au spus că voi fi luat de lângă mama… Am fost șocat… Nu mi-au spus nimic despre locul unde se duce mama… De atunci, nu mai știu nimic despre ea”.
De asemenea, raportul detaliază transferul forțat, către Donețk, a celor 92 de rezidenți ai unei instituții de stat pentru persoane în vârstă și persoane cu handicap din Mariupol. Amnesty International a documentat mai multe cazuri în care persoanele în vârstă din Ucraina păreau să fi fost plasate într-o instituție din Rusia sau din zonele ocupate de Rusia, după ce au fugit de la casele lor. Această practică încalcă drepturile persoanelor și face dificilă părăsirea Rusiei sau reunirea cu membrii familiilor din Ucraina sau din altă parte.
Odată ajunse în Rusia, mai multe persoane au declarat că au fost forțate să solicite cetățenia rusă sau că le-a fost restricționată circulația. Procesul de obținere a cetățeniei ruse a fost simplificat, pentru copiii despre care se presupune că sunt orfani sau lipsiți de îngrijire părintească, dar și pentru unele persoane cu handicap. Acest lucru a fost făcut cu scopul de a facilita adoptarea acestor copii de către familii rusești, încălcând astfel dreptul internațional.
Aceste acțiuni indică o politică deliberată a Rusiei în ceea ce privește deportarea din Ucraina în Rusia a civililor, inclusiv a copiilor, ceea ce sugerează că, pe lângă crimele de război, Rusia a comis, probabil, și crime împotriva umanității.
Procese abuzive de identificare, detenție și tortură
În majoritatea cazurilor, civilii din Ucraina, care au fugit sau au fost strămutați în zonele ocupate de ruși sau în Rusia, au fost forțați să treacă printr-un proces de control abuziv la intrarea în DNR, la trecerea frontierei în Rusia și, de asemenea, la ieșirea din Rusia către o țară terță. Acest proces le încalcă drepturile la intimitate și integritate fizică.
La punctele de filtrare, oficialii au fotografiat oamenii, le-au luat amprentele digitale, le-au verificat telefoanele, i-au obligat pe unii bărbați, să se dezbrace până la brâu și i-au interogat timp îndelungat.
Amnesty International a documentat șapte cazuri în care persoanele au fost supuse torturii și altor maltratări în timpul detenției. Un caz se referă la o femeie în vârstă de 31 de ani, altul – la un băiat de 17 an, iar alte cinci – la bărbați de 20 sau 30 de ani.
Mi-au legat mâinile cu bandă adezivă, mi-au pus un sac pe cap și mi-au pus bandă adezivă în jurul gâtului…
Vitalii, 31 de ani, torturat de soldații ruși
Vitalii, în vârstă de 31 de ani, a fost reținut când a încercat să părăsească Mariupol cu un autobuz de evacuare, pe 28 aprilie. După ce soldații ruși au spus că are o problemă cu documentele, a fost urcat cu forța într-un autobuz, împreună cu alți câțiva bărbați. El a fost condus la Dokuchaevsk, un oraș din apropierea Donețkului, și plasat într-o celulă cu 15 bărbați, înainte de a fi dus la interogatoriu.
El a mărturisit pentru Amnesty International: „Mi-au legat mâinile cu bandă adezivă, mi-au pus un sac pe cap și mi-au pus bandă adezivă în jurul gâtului… Apoi m-au întrebat: „Spune-ne totul… Spune-ne unde slujești, la ce bază?”… [Când am spus că nu sunt soldat] au început să mă bată foarte tare la rinichi… Eram în genunchi, mă loveau cu picioarele. Când m-au dus înapoi în garaj, mi-au spus: „În fiecare zi îți vom face la fel”.
Amnesty International a documentat și alte cazuri care se referă dispariții forțate, în conformitate cu legislația internațională privind drepturile omului, precum și crime de război, cum ar fi izolarea ilegală, tortura și tratamentele inumane.
Hussein, un student în vârstă de 20 de ani din Azerbaidjan, a fost reținut în timp ce fugea din Mariupol spre Zaporizhzhia, la jumătatea lunii martie. Afost ținut în detenție timp de aproape o lună. A fost acuzat că este membru al armatei ucrainene și a fost bătut în timp ce era interogat.
Hussein a mărturisit, pentru Amnesty International: „Unul dintre soldați a spus: „Nu vrea să vorbească așa, aduceți electroșocurile…”. Erau două fire, mi le-au pus în jurul degetelor mari de la picioare și au început să mă electrocuteze în mod repetat… M-au bătut în mod repetat… Mi-am pierdut cunoștința. Au turnat o găleată cu apă pe mine și m-am trezit din nou. Nu am mai putut suporta, am spus doar: „Da, sunt soldat”. Au continuat să mă bată, am căzut de pe scaun și m-au tras înapoi în sus. Îmi ieșea sânge din picioare”.
Hussein a fost amenințat cu execuție, fiind bătut și electrocutat în fiecare zi, cu excepția a câtorva zile până la eliberarea sa, 12 aprilie.
Rusia și forțele controlate de Rusia trebuie să înceteze imediat abuzurile violente împotriva deținuților
Agnès Callamard, secretara generală a Amnesty International
„Biroul Procurorului Curții Penale Internaționale și alte autorități relevante trebuie să investigheze aceste crime oribile, inclusiv cele împotriva victimelor din grupurile de risc. Toți cei responsabili de deportări și strămutări forțate, precum și de tortură și alte crime de drept internațional comise în timpul „filtrării”, trebuie să răspundă în fața legii”.
Metodologia
Pentru acest raport, Amnesty International a intervievat 88 de femei, bărbați și copii din Ucraina. În timpul interviurilor, toți, cu excepția unuia, se aflau în zonele controlate de Guvernul ucrainean sau se aflau într-o țară terță sigură din Europa. O singură persoană a rămas într-o zonă ocupată de Rusia.
Tragerea la răspundere pentru crime de război
Încă de la începutul conflictului, Amnesty International a documentat crimele de război și alte încălcări ale dreptului umanitar internațional, comise în timpul agresiunii Rusiei în Ucraina. Toate rezultatele obținute de Amnesty International sunt disponibile aici.
Amnesty International a cerut, în repetate rânduri, ca membrii forțelor ruse și oficialii ruși, responsabili de agresiunea împotriva Ucrainei și de încălcări, să fie trași la răspundere și a salutat ancheta Curții Penale Internaționale, care este în curs de desfășurare în Ucraina. O responsabilizare totală în Ucraina va necesita eforturi concentrate din partea ONU și alte organe ale sale, precum și inițiative la nivel național, în conformitate cu principiul jurisdicției universale.