Un nou sondaj Ipsos arată că o mare majoritate a oamenilor (75%) din 10 țări europene consideră important ca Uniunea Europeană să respecte propriile sale legi de mediu.
Un nou sondaj realizat pe un eșantion de 10.861 de persoane – comandat de Amnesty International și Global Witness – arată că aproape trei sferturi dintre respondenți cred că marile companii trebuie să fie trase la răspundere pentru încălcarea drepturilor omului (75%) și pentru daunele aduse mediului (77%) de-a lungul lanțurilor lor globale de producție. Rezultatele apar într-un moment în care Uniunea Europeană ia în calcul diminuarea drastică a protecției mediului și a drepturilor omului, iar Parlamentul European urmează să voteze la 13 octombrie o serie de legi care fac parte din retragerea din „Pactul Verde”.
Europenii transmit Bruxelles-ului un mesaj puternic de sprijin pentru acțiuni urgente privind clima și pentru protecția drepturilor omului.
Parlamentarii vor decide dacă vor limita sever domeniul de aplicare și dispozițiile esențiale ale Directivei privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD), adoptată anul trecut. Sondajul arată că 58% dintre respondenți susțin această directivă, în timp ce doar 9% se opun acestor măsuri de protecție.
Beate Beller, campanie senior la Global Witness UE, a declarat:
Europenii transmit Bruxelles-ului un mesaj puternic de sprijin pentru acțiuni urgente în domeniul climei și pentru protecția drepturilor omului. Uniunea Europeană trebuie să își respecte angajamentele și să reziste lobbyiștilor care încearcă să forțeze o cursă către minim. Companiile au responsabilitatea crucială de a-și reduce drastic emisiile și trebuie să fie obligate să ia măsuri pentru a aborda criza climatică acum.
Agnès Callamard, secretara generală a Amnesty International, a declarat:
„Cetățenii europeni doresc protecția drepturilor omului și a climei, nu slăbirea normelor. Eliminarea acestor măsuri de protecție ar servi doar intereselor înguste ale miliardarilor și marilor întreprinderi. Nu este prea târziu pentru a schimba cursul. Parlamentul European trebuie să dea dovadă de curaj, să reziste intimidărilor din partea corporațiilor și să apere aceste legi în numele cetățenilor pe care îi reprezintă și al planetei de care depindem cu toții.”
Sondajul a fost realizat de Ipsos în 10 țări europene: Danemarca, Franța, Germania, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România, Spania și Suedia.
Parlamentul European trebuie acum să dea dovadă de leadership, să respingă aceste propuneri dăunătoare și să pună oamenii și planeta mai presus de interesele corporațiilor.
Este important de menționat că rezultatele sugerează că majoritatea oamenilor înțeleg că acțiunile pentru climă nu trebuie să vină cu un cost economic pentru gospodării. 87% dintre respondenți au declarat că costul vieții a crescut în țara lor în ultimele 12 luni. Cu toate acestea, doar 13% dintre cei care au observat această creștere au selectat „politicile Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice” ca unul dintre factorii principali atunci când li s-a oferit o listă de posibile cauze și li s-a cerut să aleagă care sunt cele mai responsabile pentru majorarea costurilor.
Peste jumătate (53%) dintre respondenți au spus că este acum mai important ca Uniunea Europeană să respecte propriile legi de mediu, în contextul în care administrația SUA a redus propriile protecții de mediu. Doar 10% au considerat că acest lucru este mai puțin important.
UE trebuie să pună oamenii și planeta înaintea profiturilor corporative
În 2024, UE a adoptat legea istorică CSDDD, care impune, din punct de vedere legal marilor companii care își desfășoară activitatea în UE să identifice, să prevină și să atenueze orice impact negativ al activităților lor asupra drepturilor omului și mediului înconjurător la nivel mondial.
Considerate o lege istorică, aceste reglementări au fost concepute pentru a îndeplini ambiția UE de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Cu toate acestea, la scurt timp după ce legea a fost în sfârșit adoptată, la 26 februarie 2025, Comisia Europeană a prezentat așa-numita „propunere Omnibus” – o serie de norme menite să anuleze măsurile de protecție împotriva riscurilor pentru mediu și pentru oameni recent adoptate în UE. Ca răspuns, peste 360 de organizații ale societății civile din aproximativ 50 de țări au semnat o declarație comună în care au tras un semnal de alarmă și s-au opus acestor planuri.
Propunerile vizează legi cheie în materie de sustenabilitate corporativă, precum CSDDD. Omnibus riscă să slăbească mai multe dispoziții centrale ale CSDDD, printre care: eliminarea unui regim armonizat de răspundere civilă care avea scopul de a oferi o cale clară de acces la justiție pentru victimele abuzurilor, adică lucrătorii exploatați și persoanele strămutate de companii; reducerea domeniului de aplicare al obligațiilor de diligență la partenerii de afaceri direcți, în loc să se aplice pe întreg lanțul valoric; și subminarea obligațiilor privind tranziția climatică.
De asemenea, a apărut o tendință drastică de reducere a sferei de aplicare a CSDDD în ceea ce privește societățile care ar intra sub incidența acesteia, după cum se poate observa în propunerea Consiliului din luna iunie a acestui an.
„Parlamentul European trebuie acum să dea dovadă de leadership, să respingă aceste propuneri dăunătoare și să pună oamenii și planeta mai presus de interesele corporațiilor”, a adăugat Beller.
„Nu mai avem timp de pierdut. Toți ne dorim și merităm să trăim, să muncim și să ne bucurăm de un mediu curat și sănătos,” a adăugat Agnès Callamard.
Context
La 3 aprilie 2025, Parlamentul European a adoptat propunerea „Stop-the-Clock”, amânând aplicarea CSDDD cu un an, până în iulie 2027.
La 13 octombrie, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European urmează să voteze poziția sa cu privire la propunerea Omnibus, deschizând calea pentru poziția Parlamentului, precum și pentru negocierile dintre Parlament și Consiliu.
Notă tehnică generală:
În numele Amnesty International și Global Witness, Ipsos a intervievat eșantioane reprezentative de adulți din 10 țări, utilizând serviciile sale online i:omnibus și ad hoc: 1.086 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 75 de ani în Danemarca, 1.098 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 75 de ani în Franța, 1.092 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 75 de ani în Germania, 1.098 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 75 de ani în Italia, 1.063 persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani în Lituania, 1.085 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 75 de ani în Țările de Jos, 1.092 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 75 de ani în Polonia, 1.084 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 75 de ani în România, 1.078 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 75 de ani în Spania și 1.085 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 75 de ani în Suedia.
Cercetarea a fost realizată între 5 și 17 septembrie 2025. Eșantioanele obținute sunt reprezentative pentru populațiile naționale, respectând cote pe criterii de vârstă, gen, regiune și statut profesional. Datele au fost ponderate conform proporțiilor cunoscute ale populației offline din fiecare țară, pentru vârstă, statut profesional, regiunea administrației publice și nivelul de educație, pentru a reflecta fidel populația adultă a fiecărei țări în care s-a desfășurat studiul. În plus, a fost realizat un set de rezultate care combină cele 10 țări europene, ponderat astfel încât să reflecte proporțional dimensiunea fiecăreia în raport cu celelalte.