„Sute de civili au fost omorâți în orașul ucrainean Harkov în urma bombardamentelor rusești nediscriminatorii, în care s-au utilizat muniții cu dispersie, interzise pe scară largă, și rachete inexacte”, a declarat Amnesty International.
Un nou raport, „Oricine poate muri în orice moment”: Atacurile fără discriminare din partea forțelor ruse în Harkov, Ucraina, descrie modul în care, de la începutul invaziei ruse de la sfârșitul lunii februarie, forțele ruse au provocat moartea și distrugerea pe scară largă prin bombardarea necruțătoare a cartierelor rezidențiale din Harkov.
În cadrul unei investigații ample, Amnesty International a găsit probe precum că forțele ruse au folosit în mod repetat muniții cu dispersie 9N210/9N235 și mine dispersabile, ambele fiind interzise prin tratate internaționale din cauza efectelor nediscriminatorii.
„În ultimele luni, oamenii din Harkov s-au confruntat cu un val necruțător de atacuri fără discernământ, care au omorât și rănit sute de civili”, a declarat Donatella Rovera, consiliera principală Amnesty International pentru răspunsul la crize.
„Oamenii au fost omorâți în casele lor și pe străzi, la locurile de joacă, în cimitire, în timp ce stăteau la rând pentru ajutor umanitar sau cumpărau mâncare și medicamente”.
„Utilizarea repetată a munițiilor cu dispersie, interzise pe scară largă, este șocantă și este un alt indiciu al indiferenței totale față de viețile civililor. Forțele ruse responsabile de aceste atacuri oribile trebuie să fie trase la răspundere pentru acțiunile lor, iar victimele și familiile acestora trebuie să primească despăgubiri integrale.”
Directorul Departamentului Medical din cadrul Administrației Militare Regionale Harkov a declarat, pentru Amnesty International, că 606 civili au fost omorâți și 1.248 au fost răniți în regiunea Harkov de la începutul conflictului. Dintre atacurile investigate de Amnesty International, cele mai multe au provocat victime multiple pe arii extinse.
Deși Rusia nu este parte la Convenția privind munițiile cu dispersie și nici la Convenția privind minele antipersonal, dreptul internațional umanitar interzice atacurile fără discernământ și utilizarea armelor care sunt discriminatorii prin natura lor. Lansarea atacurilor fără discernământ, care duc la moartea sau rănirea civililor, sau deteriorarea unor bunuri civile sunt crime de război.
ATACUL DE LA LOCUL DE JOACĂ
Bombardamentele din Harkov, unde locuiesc 1,5 milioane de oameni, au început pe 24 februarie, odată cu invazia rusă în Ucraina. Cartierele rezidențiale din regiunile de nord și de est ale orașului au fost cele mai afectate de bombardamente.
În după-amiaza zilei de 15 aprilie, forțele ruse au lansat muniții cu dispersie lângă strada Myru, în cartierul Industrialni. Cel puțin nouă civili au fost uciși și peste 35 au fost răniți, dintre care mai mulți copii. Medicii de la Spitalul clinic 25 din Harkov au arătat fragmente de fier pe care le-au îndepărtat de pe corpurile pacienților, inclusiv bucăți de tije din oțel conținute în munițiile cu dispersie 9N210/9N235.
Tetiana Ahayeva, o asistentă medicală în vârstă de 53 de ani, era la intrarea în clădirea când mai multe bombe cu dispersie au explodat. Ea a declarat pentru Amnesty International: „Brusc s-a auzit un zgomot de petarde pretutindeni, multe, peste tot. Am văzut nori de fum negru acolo unde au avut loc exploziile. Am căzut la pământ și am încercat să găsim un adăpost. Fiul vecinului nostru, un băiat de 16 ani pe nume Artem Shevchenko, a fost omorât pe loc… Tatăl său avea un șold zdrobit și o rană de schijă la picior. Este greu de spus cât de mult au durat exploziile. În astfel de momente, un minut poate părea că durează o veșnicie”.
La un loc de joacă din apropiere, Oksana Litvynyenko, în vârstă de 41 de ani, a suferit răni devastatoare când mai multe muniții cu dispersie au explodat în timp ce se plimba cu soțul ei Ivan și fiica lor în vârstă de patru ani. Schijele i-au pătruns în spate, în piept și în abdomen, perforându-i plămânii și coloana vertebrală. A murit tragic pe 11 iunie. Aceste bombardamente au avut loc în mijlocul zilei, în timp ce multe alte familii se aflau la locul de joacă împreună cu copiii.
Pe 26 aprilie Ivan a declarat pentru Amnesty International: „Deodată, am văzut o fulgerare… Mi-am prins fiica, am împins-o spre copac și am îmbrățișat copacul, astfel încât să fie protejată între copac și corpul meu. Era mult fum și nu vedeam nimic… Apoi, pe măsură ce fumul din jurul meu s-a diminuat, am văzut oameni la pământ… Soția mea Oksana era întinsă pe pământ. Când fiica mea și-a văzut mama într-o baltă de sânge, mi-a spus: „Hai să mergem acasă: mama a murit și oamenii sunt morți”. Era în stare de șoc și eu la fel. Încă nu știu dacă soția mea își va reveni. Medicii nu pot spune dacă va putea să vorbească sau să meargă din nou. Lumea noastră a fost dată peste cap”.
După mai mult de o lună de terapie intensivă, starea Oksanei s-a îmbunătățit ușor, dar a murit din cauza rănilor pe 11 iunie. Cercetătorii Amnesty International au găsit la acel loc de joacă granule metalice și alte fragmente din munițiile cu dispersie 9N210/9N235. Au fost văzute și mai multe cratere mici în beton, așa cum se aștepta de pe urma exploziei unor astfel de muniții.
BOMBARDAMENTUL ASUPRA CELOR CARE STĂTEAU ÎN RÂND DUPĂ AJUTOR UMANITAR
Cel puțin șase persoane au murit și 15 au fost rănite în dimineața zilei de 24 martie, când munițiile cu dispersie au lovit o parcare din apropierea stației de metrou Akademika Pavlova, unde sute de oameni așteptau în rând după ajutor umanitar.
Valeriia Kolyshkina, asistentă de vânzări într-un magazin de animale de companie din apropierea locului deflagrațiilor, a spus că un bărbat a fost ucis în momentul în care exploziile au distrus vitrina de sticlă a unui magazin din apropiere.
Pentru Amnesty International ea a declarat: „Un bărbat a fost omorât chiar în afara magazinului. Stătea afară, fumând, în timp ce soția lui cumpăra mâncare pentru animalele de companie… Pe geamul din față a intrat o schijă de metal, care a zburat deasupra capului meu în timp ce mă aflam în spatele tejghelei. Apoi au mai fost câteva explozii. A fost o panică totală. Magazinul era plin de lume. Am fugit la depozitul din spatele magazinului pentru protecție. A fost foarte înfricoșător… Am crezut că voi muri”.
Ruslan*, un polițist local care a asistat la atac, a spus: „Într-adevăr, a fost o situație îngrozitoare, schijele cădeau ca ploaia”.
Cercetătorii Amnesty International au descoperit părți ale unei rachete Uragan de 220 mm, care transportă 30 de submuniții, în craterul din asfalt. De asemenea, în preajmă, au găsit fragmente de la munițiile cu dispersie 9N210/9N235 și multe alte cratere.
Alte două muniții cu dispersie au lovit acoperișul Bisericii Sfânta Treime, la aproximativ 500 de metri de locul unde a aterizat racheta. Biserica servește drept centru umanitar în care voluntarii pregătesc pachete de alimente și ajutoare pentru a fi distribuite persoanelor care au nevoie de asistență umanitară, cum ar fi persoanele în vârstă și cele cu dizabilități și mobilitate redusă. Pastorii Petro Loboiko și Serhii Andreiivich le-au arătat cercetătorilor Amnesty International schije de la două muniții cu dispersie, care au pătruns în pereții și ușile bisericii după ce au explodat pe acoperiș.
Oameni care caută adăpost în stația de metrou Akademika Pavlova
A fost o panică totală. Magazinul era plin de lume. Am fugit la depozitul din spatele magazinului pentru protecție. A fost foarte înfricoșător… Am crezut că voi muriValeriia Kolyshkina, asistentă de vânzări într-un magazin de animale de companie din apropierea locului exploziei.
Membre pierdute
În după-amiaza zilei de 12 martie, Veronica Cherevychko, mamă și manager de logistică în vârstă de 30 de ani, și-a pierdut piciorul drept, când o rachetă Grad a lovit locul de joacă din fața casei ei, din cartierul Saltivka.
Ea a declarat pentru Amnesty International: „Stăteam pe această bancă când a avut loc explozia. Îmi amintesc că am auzit un șuierat chiar înainte de explozie. Apoi m-am trezit la spital, fără picior. Nu mai aveam piciorul drept. Acum, viața mea este împărțită în două: înainte de 12 martie și după 12 martie. Mă voi obișnui cu asta. Încă nu sunt obișnuită. Adesea încerc să-mi ating piciorul, să mă scarpin pe picior… Nu știu ce să spun despre oamenii care au făcut-o. Nu-i voi înțelege niciodată”.
Trei persoane au murit și șase au fost rănite când o serie de muniții cu dispersie au explodat în același cartier, în dimineața zilei de 26 aprilie. Olena Sorokina, o supraviețuitoare a cancerului, în vârstă de 57 de ani, și-a pierdut ambele picioare în explozie. Stătea în fața clădirii, așteptând livrarea ajutorului umanitar, când a auzit zgomotul unei forme metalice zburătoare și a fugit la intrarea în clădire.
Olena și-a pierdut cunoștința, apoi s-a trezit într-o ambulanță și a conștientizat că și-a pierdut un picior. A fost dusă la spital, unde i-a fost amputat și celălalt picior. Se află acum în vestul Ucrainei și speră să fie transferată într-o unitate de reabilitare în altă parte a Europei. Olena a declarat pentru Amnesty International: „După lupta cu cancerul, acum trebuie să înfrunt o altă luptă – să învăt să fiu funcțională fără picioare”.
Rachetele nedirijate – cum ar fi Grads și Uragans, care au fost folosite în mod obișnuit de către forțele ruse – sunt inexacte, utilizate fără discernământ în zonele populate. Obuzele de artilerie neghidate au o marjă de eroare de peste 100 de metri. În zonele rezidențiale, unde clădirile sunt doar la câțiva metri una de cealaltă, este aproape sigur că astfel de inexactități vor costa vieți de civili și vor cauza distrugeri și daune pe scară largă infrastructurii.
La rândul lor, forțele ucrainene deseori au lansat atacuri din cartierele rezidențiale, punând în pericol civilii din acele regiuni. O astfel de practică încalcă dreptul internațional umanitar și nu justifică în niciun fel atacurile repetate fără discriminare ale forțelor ruse.
Nu știu ce să spun despre oamenii care au făcut-o. Eu nu îi voi înțelege niciodată.
Veronica Cherevychko, manager de logistică în vârstă de 30 de ani, care și-a pierdut piciorul drept.
Metodologie
Cercetătorii Amnesty International au investigat 41 de atacuri (care au ucis cel puțin 62 de persoane și au rănit cel puțin 196) și, timp de 14 zile, în perioada aprilie-mai, au intervievat 160 de persoane în Harkov, inclusiv supraviețuitori ai atacurilor, rude ale victimelor, martori și medici care au tratat răniții. Ei au colectat și au analizat probe materiale de la locurile atacurilor, în special fragmente de muniții, precum și o serie de materiale digitale.
Toate documentele Amnesty International privind încălcările drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar comise în timpul războiului din Ucraina sunt disponibile aici.