Înaintea marcării a 30 de ani de la masacrul de la Srebrenica, în care peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși de Armata sârbilor bosniaci, directoarea regională adjunctă pentru Europa a Amnesty International, Dinushika Dissanayake, a declarat:

„În timp ce marcăm acest moment solemn și cinstim memoria victimelor, aducem totodată un omagiu familiilor acestora și organizațiilor precum „Mamele din Srebrenica”, care, în ultimele trei decenii, au luptat neobosit pentru adevăr, justiție și reparații.

„Deși mulți dintre cei responsabili au fost aduși în fața justiției, această comemorare rămâne un memen dureros al faptului că aproape 1.000 de persoane, presupus ucise la Srebrenica în 1995, sunt încă date dispărute. Familiile lor trăiesc în continuare fără răspunsuri, fără să-și poată înmormânta apropiații sau găsi liniștea sufletească.

„

Această comemorare este un mement dureros al faptului că aproape 1.000 de persoane, presupus ucise la Srebrenica, sunt încă date dispărute.

Dinushika Dissanayake, directoarea regională adjunctă pentru Europa a Amnesty International.

„În timp ce familiile se confruntă cu o traumă persistentă, ele trebuie să facă față unor eforturi reînnoite ale unor oficiali de rang înalt din anumite părți ale regiunii de a nega crimele și de a glorifica persoane condamnate pentru genocid și crime împotriva umanității. Negarea genocidului nu este doar o insultă profundă la adresa victimelor și a familiilor lor, ci și o sfidare a hotărârilor definitive ale instanțelor internaționale, care au stabilit fără echivoc că faptele comise la Srebrenica au constituit un genocid”.

Context

În iulie 1995, unități ale Armatei sârbilor bosniaci (ASB) au atacat orașul Srebrenica, din Bosnia și Herțegovina, declarat „zonă de siguranță” de către ONU. În perioada 10 – 11 iulie 1995, peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost capturați și ulterior uciși de Armata sârbilor bosniaci, în ciuda prezenței forțelor de menținere a păcii ale ONU.

În 2007, Curtea Internațională de Justiție a hotărât că masacrul de la Srebrenica a fost un genocid. Deși trupurile a peste 7.000 de victime au fost exhumate, identificate și îngropate, mai mult de 1.000 de persoane sunt date dispărute sau încă neidentificate.

Deși au avut loc procese la nivel înalt, inclusiv împotriva lui Ratko Mladić și Radovan Karadžić, instanțele naționale din Bosnia și Herțegovina se confruntă în continuare cu un număr mare de dosare nerezolvate.

În mai 2024, Adunarea Generală a ONU a desemnat ziua de 11 iulie drept Ziua Internațională de Reflectare și Comemorare a Genocidului din 1995 de la Srebrenica.