Ca reacție la hotărârea Curții de Apel din Bruxelles, care stabilește că modelul de consimțământ care stă la baza publicității bazate pe urmărire de către companiile Big Tech, cum ar fi Google, Microsoft, Amazon și X în Europa, este incompatibil cu legislația UE privind confidențialitatea datelor, Hannah Storey, consilier Amnesty International pe probleme de tehnologie și drepturile omului a declarat

„Aceasta este o victorie importantă pentru dreptul la viață privată și un mesaj clar că industria tehnologiei trebuie să renunțe la publicitatea bazată pe supraveghere și să adopte un model care respectă drepturile omului”.

“

Practica de colectare și prelucrare a datelor noastre prin intermediul Cadrului de transparență și consimțământ (TCF), utilizat în prezent pentru majoritatea publicității online, nu este compatibilă cu dreptul la viață privată. Această decizie reprezintă un punct de cotitură important în lupta împotriva unui model de afaceri care încalcă drepturile.  

Hannah Storey, consilier Amnesty International pe probleme de tehnologie și drepturile omului.

„Publicitatea online este susținută de „ofertele în timp real”. Acest sistem colectează informații personale despre noi, precum ce citim, ce ascultăm, unde ne aflăm și poate deduce aspecte intime, cum ar fi convingerile noastre, orientarea sexuală sau starea de sănătate.

„De fiecare dată când accesezi un site web, aceste informații personale sunt partajate cu mii de companii care licitează pentru a-ți afișa o publicitatea, fără un control adecvat asupra datelor tale, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a dreptului la viață private.

„Marile companii Big Tech au încercat să susțină că respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), o lege a UE adoptată în 2016 pentru a consolida protecția și confidențialitatea datelor personale, prin utilizarea Cadrului de transparență și consimțământ, solicitându-ne acordul pentru această invazie a intimității prin simple ferestre pop-up. Însă această decizie arată că acest model nu este suficient.”

Context

Pe 14 mai, Curtea de Apel din Bruxelles a decis că modelul de consimțământ utilizat de industria publicității online bazate pe urmărire este ilegal conform legislației europene privind confidențialitatea. Hotărârea stabilește că Cadrul de transparență și consimțământ nu respectă cerințele GDPR privind consimțământul utilizatorilor și transparența.