• Femeile și fetele sunt cele mai afectate de colapsul sistemului de sănătate și de strămutările în masă.
• Personalul medical descrie o creștere exponențială a problemelor de sănătate maternă și neonatală.
• Femeile bolnave de cancer și cele cu afecțiuni care le pun viața în pericol se confruntă cu întreruperea tratamentului sau cu imposibilitatea de a primi îngrijiri medicale.
• Închiderea repetată a punctului de trecere Rafah reduce și mai mult livrările deja limitate de ajutor umanitar și evacuările medicale.

 În ultimele 29 de luni, impactul devastator și complex al genocidului continuu comis de Israel a împins femeile și fetele palestiniene din Fâșia Gaza ocupată până la limita supraviețuirii, a declarat astăzi Amnesty International.

În contextul impunerii deliberate de către Israel a unor condiții de viață menite să ducă la distrugerea fizică a palestinienilor din Gaza, femeile palestiniene suportă consecințe agravate și care le pun viața în pericol, materializate prin strămutări în masă continue, prăbușirea sistemului de sănătate reproductivă, maternă și neonatală; întreruperea tratamentului pentru boli cronice, inclusiv cancer; expunere crescută la boli și condiții de viață nesigure și nedemne; precum și prejudicii fizice și psihice profunde.

„

Femeile din Gaza sunt private de condițiile necesare pentru a trăi și pentru a aduce pe lume copii în siguranță.

Agnès Callamard, Amnesty International.

Aceste prejudicii sunt agravate de restricțiile impuse în continuare de Israel asupra intrării în Gaza a articolelor indispensabile supraviețuirii populației civile, inclusiv alimente adecvate, medicamente, echipamente medicale și dispozitive de asistență, materiale pentru adăposturi și echipamente necesare pentru purificarea apei și îndepărtarea impurităților, munițiilor neexplodate și a deșeurilor. Israelul continuă să impună aceste restricții în contextul întârzierilor care pun în pericol viața în cazul evacuărilor medicale și al suspendării înregistrării organizațiilor umanitare internaționale care furnizează servicii esențiale pentru femei și fete.

Femeile au fost nevoite să nască fără îngrijiri medicale adecvate, să își ducă sarcina și să se recupereze după naștere în timp ce sunt strămutate și trăiesc în spații supraaglomerate și insalubre. În același timp, ele trebuie să facă față foamei, bolilor și traumelor, cu foarte puțină intimitate, protecție sau acces la servicii esențiale, adesea având grijă și de alte persoane.

„Pe măsură ce tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează rapid după atacurile Israelului și ale Statelor Unite asupra Iranului, nu trebuie să uităm de genocidul continuu comis de Israel împotriva palestinienilor din Gaza și de prețul brutal pe care îl plătesc femeile și fetele. Pentru femeile însărcinate și cele care alăptează, pentru mamele cu bebeluși și copii mici, pentru femeile care trăiesc cu boli cronice și dizabilități sau care se recuperează după răni ce le-au schimbat viața, pentru văduve și pentru numeroasele femei care și-au pierdut persoane dragi, pentru femeile strămutate de mai multe ori, pentru femeile aflate la menstruație, pentru femeile care și-au pierdut locurile de muncă și accesul la educație, viața a devenit o luptă zilnică pentru supraviețuire, într-un șir neîntrerupt de catastrofe”, a declarat Agnès Callamard, secretara generală a Amnesty International.

„Femeilor din Gaza le sunt refuzate condițiile necesare pentru a trăi și a naște în siguranță. Această erodare sistematică a drepturilor lor la sănătate, siguranță, demnitate și un viitor nu este un efect nefericit al războiului; este un act deliberat de război care vizează femeile și fetele. De asemenea, este o consecință previzibilă a politicilor și practicilor calculate ale Israelului: strămutarea repetată în masă, restricționarea deliberată a accesului la bunuri de bază și la ajutor umanitar, precum și doi ani de bombardamente continue care au devastat sistemul de sănătate din Gaza și au distrus familii întregi.”

În raportul său din martie 2025, Comisia Independentă de Ancheta privind Teritoriile Palestiniene Ocupate, inclusiv Ierusalimul de Est, și Israel a concluzionat că autoritățile israeliene au distrus sistematic și deliberat sistemul de îngrijire a sănătății sexuale și reproductive din Gaza, ceea ce constituie două acte interzise de Convenția privind genocidul: provocarea deliberată a unor condiții de viață menite să ducă la distrugerea fizică a palestinienilor și impunerea de măsuri menite să împiedice nașterile.

Între 5 și 24 februarie 2026, Amnesty International a intervievat 41 de femei – toate strămutate intern – printre care opt paciente cu cancer, patru femei însărcinate și 14 femei care au născut după așa-numitul „armistițiu”. Organizația a intervievat, de asemenea, 26 de lucrători din domeniul sănătății din șase unități medicale din orașul Gaza și Deir al-Balah, precum și patru angajați ai unor organizații internaționale.

Catastrofa din Fâșia Gaza este complexă și se agravează prin devastări succesive: strămutări continue însoțite de atacuri aeriene, un sistem de sănătate distrus și subfinanțat și prăbușirea completă a economiei. Ministerul Sănătății din Gaza a înregistrat uciderea a 630 de palestinieni, dintre care 202 copii, 89 femei și 339 bărbați, între semnarea așa-numitului armistițiu din octombrie 2025 și sfârșitul lunii februarie, la care se adaugă peste 72.000 de victime de la 7 octombrie 2023. Deși amenințarea imediată a foametei s-a redus, foamea rămâne acută, iar malnutriția persistă, cu consecințe negative dezastruoase pe termen lung. Având în vedere distrugerea în masă sau deteriorarea gravă a locuințelor din Gaza și faptul că aproape 60% din suprafața totală a Fâșiei se află la est de așa-numita „linie galbenă”, controlată fizic de forțele israeliene și de milițiile locale sprijinite de Israel, majoritatea palestinienilor continuă să fie strămutați și să piardă accesul la terenurile agricole producătoare de alimente.

La 27 februarie, Curtea Supremă a Israelului a suspendat temporar aplicarea unei decizii guvernamentale de închidere a activității a 37 de organizații internaționale de ajutor umanitar radiate, care activau în Teritoriile Palestiniene Ocupate. Cu toate acestea, restricțiile și incertitudinea privind accesul la ajutor persistă, având efecte devastatoare asupra palestinienilor, în special asupra femeilor din Gaza.

La 28 februarie, Israelul a închis toate cele trei puncte de trecere către Fâșia Gaza, după ce a lansat un atac comun asupra Iranului împreună cu Statele Unite. Această măsură a oprit fluxul deja limitat de ajutor umanitar și provizii comerciale, precum și evacuările medicale. La 3 martie, Israelul a redeschis punctul de trecere Kerem Shalom/Karm Abu Salem pentru „intrarea treptată a ajutorului umanitar”. Punctul de trecere Rafah cu Egiptul, care fusese redeschis parțial la începutul lunii februarie, rămâne închis. Între timp, operațiunile militare israeliene – bombardamente, demolări și atacuri aeriene – continuă în întreaga Fâșie Gaza, provocând suferințe suplimentare și distrugeri ale infrastructurii civile.

Colapsul serviciilor de sănătate maternă și neonatală

În timpul genocidului, accesul femeilor la servicii de sănătate sexuală și reproductivă a fost grav compromis din cauza bombardamentelor israeliene, a strămutărilor, a distrugerii serviciilor de sănătate maternă și reproductivă și a restricțiilor privind intrarea ajutorului vital și a truselor de igienă, în contextul devastării sistemului de apă și canalizare din Gaza.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și clusterului de sănătate, aproape 60% dintre punctele de furnizare a serviciilor medicale nu mai funcționează, punând o presiune imensă asupra celor puține care rămân operaționale și mai puține care oferă îngrijiri obstetricale de urgență.

Chiar și după „armistițiu” și îmbunătățirea fluxului de ajutor, aproximativ 46% din medicamentele esențiale sunt în continuare epuizate, inclusiv medicamente pentru inducerea și gestionarea contracțiilor, naștere și hemoragie postnatală, anestezie și gestionarea durerii, infecții și afecțiuni respiratorii, potrivit ultimelor rapoarte ale Ministerului Sănătății. De la „armistițiu”, UNFPA și partenerii săi au livrat cantități semnificative de medicamente și materiale pentru sănătatea maternă și reproductivă. Cu toate acestea, nevoile rămân considerabile și sunt doar parțial acoperite. Conform celor mai recente prognoze ale Integrated Food Security Phase Classification (IPC), 37.000 de femei însărcinate și care alăptează se vor confrunta de asemenea cu malnutriție acută și vor necesita tratament până la mijlocul lunii octombrie 2026.

Personalul medical intervievat de Amnesty International a declarat că, chiar și după „încetarea focului”, femeile care au născut s-au confruntat cu o lipsă severă de alimente, medicamente și suplimente nutritive pe parcursul sarcinii și al perioadei postpartum. Majoritatea femeilor care ajung să nască în spitale suferă de anemie din cauza malnutriției și de boli transmise prin apă, vaginită și alte infecții cauzate de condițiile insalubre și de apa poluată. Adesea, personalul medical nu poate efectua examinările necesare din cauza lipsei de echipamente și, în unele cazuri, a fost nevoit să folosească anestezice expirate.

Potrivit personalului medical intervievat, genocidul continuu comis de Israel a provocat, în ultimele 29 de luni, o creștere exponențială a problemelor de sănătate maternă și neonatală. Aceste probleme includ nașteri premature, copii cu greutate scăzută, pierdere în greutate și malnutriție la femeile însărcinate și care alăptează, anxietate înainte de naștere și depresie postpartum, afecțiuni respiratorii în timpul sarcinii din cauza expunerii la frig și a poluării crescute, precum și probleme respiratorii la nou-născuți cauzate, printre altele, de nașterea prematură, dezvoltarea insuficientă a plămânilor, condițiile mamei pe parcursul sarcinii și condițiile precare după naștere, mai ales în perioada rece.

În departamentul de obstetrică Al-Helou, neonatologul Dr. Nasser Bulbol a declarat că numărul sarcinilor cu risc ridicat pe care le primesc a crescut semnificativ, deoarece sistemele imunitare ale mamelor au fost afectate de malnutriție: „Condițiile de strămutare au dus la apariția bolilor infecțioase, iar majoritatea femeilor ajung aici sub stres, traumă și incertitudine, după ce au fost strămutate de mai multe ori, și-au pierdut persoane dragi și nu pot obține alimentele nutritive de care au nevoie.”

Spitalul dispune de 12 incubatoare, dintre care șase pentru secția de terapie intensivă neonatală, însă niciunul dintre acestea nu este echipat cu monitoare cardiorespiratorii necesare.

Unitățile de îngrijire neonatală din întreaga Gaza se confruntă cu provocări similare. De exemplu, asistenta șefă de la secția de terapie intensivă neonatală (STIN) a spitalului Shuhada Al-Aqsa din Deir al-Balah, care dispune de 24 de incubatoare funcționale, a declarat pentru Amnesty că au fost nevoiți să refolosească materiale medicale de unică folosință, inclusiv tuburi ondulate folosite cu ventilatoare mecanice.

Potrivit UNFPA, unitățile de îngrijire neonatală din întreaga Fâșie Gaza funcționează la 150–170% din capacitate, cu până la trei nou-născuți care împart un singur incubator.

Blocarea și posibila suspendare a organizațiilor internaționale de ajutor umanitar vor avea un efect devastator asupra îngrijirii sănătății reproductive și neonatale. De exemplu, Doctors Without Borders, una dintre organizațiile umanitare afectate, a oferit servicii esențiale de îngrijire antenatală și post-partum pentru ambulatoriu și sprijin pentru secțiile de maternitate și neonatologie ale spitalelor, pentru zeci de mii de femei și nou-născuți de la începutul genocidului, suport nutrițional pentru multe femei cu malnutriție, precum și tratament și sprijin pentru victimele violenței bazate pe gen. Medical Aid for Palestinians oferă îngrijire neonatală, terapie intensivă neonatală, tratament și urmărire reproductivă și obstetrică în două spitale din Gaza City, Al-Sahaba și Patient Friends Benevolent Society și la spitalul Nasser din Khan Younis. De asemenea, oferă consiliere și sprijin pentru victimele violenței bazate pe gen. Serviciile esențiale furnizate de organizațiile de ajutor nu vor putea fi ușor absorbite de un sistem de sănătate deja distrus, iar zeci de mii de femei vor suferi, ceea ce va duce la o continuare și mai precară a calității îngrijirii pe care o primesc.

Speranțele pentru o maternitate sigură și demnă, distruse

Amnesty International a discutat cu femei însărcinate și care alăptează, care trăiesc în centre de strămutare din Gaza City, Al-Mawasi, Deir al-Balah și tabăra Nuseirat. Deși accesul la alimente, produse de igienă personală și produse de curățenie, inclusiv absorbante, șampon și săpun, s-a îmbunătățit într-o anumită măsură de la începutul lui ianuarie 2026, unele femei încă întâmpină dificultăți în a-și permite aceste produse. Ele au, de asemenea, un acces foarte limitat la apă potabilă curată sau la apă pentru uz casnic.

Majoritatea noilor mame intervievate de Amnesty International au spus că au căutat cu disperare suplimente nutritive pe parcursul sarcinii, dar le-a fost greu să le obțină. Multe au suferit pierderi semnificative de greutate, iar unele au fost diagnosticate cu malnutriție și/sau anemie.

Hind*, 22 de ani, din tabăra de refugiați Jabalia, care este acum aproape complet distrusă și se află momentan strămutată în Al-Mawasi, a născut un băiețel pe 19 ianuarie 2026. Ea a povestit organizației: „Am slăbit foarte mult; cântăream doar 43 kg și la spitalul de campanie unde am născut mi s-a spus că sufăr de malnutriție. Bebelușul meu s-a născut cu o infecție pulmonară la ambii plămâni. A petrecut câteva zile în secția de terapie intensivă și acum este puțin mai bine, dar încă nu poate respira singur corespunzător și este într-un incubator. Îmi este teamă că se va îmbolnăvi mai tare, pentru că locuiesc într-un cort lângă mare. Este foarte frig și nu există nicio modalitate să ne încălzim. Am și un alt copil de 18 luni și el s-a îmbolnăvit din cauza frigului.”

Mariam*, tot de 22 de ani și strămutată în Deir al-Balah, o proaspătă mamă subponderală diagnosticată cu malnutriție și anemie, a născut prematur primul ei fiu în decembrie 2025. Nu are suficient lapte pentru a-și hrăni copilul și, în prezent, abia își permite să cumpere lapte praf și să-și țină copilul la căldură, trăind într-un cort fără încălzire.

„

Mi-e teamă că el [bebelușul] se va îmbolnăvi și mai tare, pentru că locuiesc într-un cort lângă mare, iar vremea a fost foarte rece și nu am cum să mă încălzesc. Mai am un bebeluș de 18 luni, care s-a îmbolnăvit și el din cauza frigului.

Hind*, 22 de ani, tabăra de refugiați Jabalia, actualmente strămutată în Al-Mawasi.

Toate femeile însărcinate intervievate de Amnesty International au declarat că au primit doar îngrijire prenatală sporadică, iar multe nu au reușit să se adăpostească adecvat împreună cu nou-născuții lor în fața frigului extrem și a furtunilor de ploaie din ultimele luni de iarnă. Majoritatea femeilor au spus, de asemenea, că pe parcursul sarcinii au fost expuse la niveluri ridicate de poluare, în special la fumul foarte poluant provenit de la arderea plasticului și a altor materiale, pentru că nu aveau alte surse de combustibil pentru gătit sau pentru încălzirea apei pentru spălat. În ultimele etape ale sarcinii și după naștere, ele au întâmpinat dificultăți în a face față toaletelor improvizate, supraaglomerate și insalubre din taberele pentru persoane strămutate în care se adăpostesc.

O asistentă medicală de 24 de ani, însărcinată în opt luni, a povestit pentru Amnesty International cum, deși este anemică, nu a reușit să obțină perfuzia de fier de care are nevoie și nici acces la alimente bogate în fier sau alte vitamine pe parcursul sarcinii. Ea a spus că fiul ei a murit la mijlocul anului 2024 din cauza unei infecții, după ce nu a primit tratament medical adecvat, iar soțul ei a fost ucis într-un atac lângă locuința lor chiar înainte să afle că este însărcinată cu actualul copil. Ea a descris suferința de a trăi într-un cort în timpul sarcinii, fiind constant bolnavă din cauza frigului și confruntându-se cu dificultăți în accesarea toaletelor. Este îngrijorată cum va putea să-și protejeze bebelușul de virusuri într-un cort plin de nisip și insecte și cum își va permite scutece, haine pentru bebeluș și absorbante pentru ea după naștere.

Maysoun Abu Bureik, moașă principală la spitalul Al-Awda, a descris, de asemenea, impactul emoțional asupra noilor mame:

„Cel mai greu este când trebuie să ajuți o mamă care și-a pierdut soțul sau familia. Nu există nimic ce poți spune sau face pentru a o sprijini. Ea trebuie să se ocupe de gospodăria sa, trebuie să fie sprijin emoțional pentru copilul ei, chiar dacă ea însăși are nevoie disperată de sprijin emoțional și de cele mai multe ori fără un cămin propriu la care să se întoarcă.”

Tratamentul pentru cancer și evacuările medicale întrerupte

Autoritățile israeliene continuă să controleze și să împiedice grav procesul evacuărilor medicale, chiar și atunci când peste 18.500 de palestinieni din Gaza au nevoie urgentă de tratament care nu este disponibil acolo, în mare parte din cauza distrugerii sistemului de sănătate de către Israel. Evacuările medicale către Cisiordania, inclusiv Ierusalimul de Est, au fost aproape complet interzise din 7 octombrie 2023.

De la redeschiderea parțială a punctului de trecere Rafah, pe 2 februarie 2026, ONU și partenerii săi au sprijinit evacuarea medicală a 289 de palestinieni, împreună cu familiile lor, prin punctele de trecere Rafah și Kerem Shalom. Deși o serie de factori birocratici și procedurali pot încetini procesul de evacuare medicală, un motiv major al blocajelor rămâne restricțiile severe și întârzierile impuse de autoritățile israeliene, inclusiv procesul de aprobare arbitrar, vag și de durată, care a dus la decese care ar fi putut fi evitate și a cauzat suferință enormă. Acest proces s-a oprit complet de la începutul ofensivei comune SUA-Israel împotriva Iranului.

Printre cei mai afectați de obstrucționarea evacuărilor medicale se numără pacientele cu cancer. Toate cele opt paciente cu cancer interviuate de Amnesty International au declarat că tratamentul lor a fost afectat de lipsa consumabilelor medicale, inclusiv a medicamentelor pentru chimioterapie. În timpul bombardamentelor intense, spitalele au fost nevoite să acorde prioritate traumatismelor urgente.

„

Anul trecut am fost diagnosticată cu cancer la sân și, de atunci, am fost strămutată de patru ori. Abia mă puteam mișca, dar trebuia să-mi duc copiii cu mine. Combinația dintre strămutare și boală te ucide.

Iman*, o femeie care urmează tratament pentru cancer la spitalul Al-Helou din Gaza City.

O asistentă medicală a declarat pentru Amnesty International: „Nu există niciun spital în Gaza care să ofere în prezent radioterapie. De asemenea, ne confruntăm cu lipsuri severe de echipamente pentru diagnostic. Nu există niciun aparat RMN funcțional în întreaga Gaza. Lipsa diagnosticului anterior înseamnă că trebuie să ghicim, ceea ce pune în pericol viața pacienților și reduce eficiența tratamentului nostru.”

În prezentarea sa referitoare la răspunsul umanitar, Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a confirmat că unele echipamente de laborator și obiecte necesare pentru diagnostic și imagistică au fost considerate de autoritățile israeliene „cu utilizare duală” și au fost interzise.

Un lucrător umanitar dintr-una dintre cele 37 de organizații radiate a declarat pentru Amnesty International la sfârșitul lunii februarie 2026 că au fost nevoiți să refuze deja peste 1.000 de pacienți cu boli netransmisibile, precum cancerul, deoarece nu li s-a permis să aducă provizii medicale în Gaza de la începutul anului.

Iman*, o femeie care urmează un tratament împotriva cancerului la spitalul Al-Helou din orașul Gaza, a declarat că ședințele ei de chimioterapie au fost amânate de două ori deoarece medicamentele necesare nu erau disponibile: „Când am norocul să urmez chimioterapia, dorm aici una sau două zile pentru a-mi reveni, dar apoi trebuie să mă întorc în cortul meu, unde trebuie să beau apă murdară, să fac duș cu apă murdară, dar, cel mai rău dintre toate, nu pot să dorm sau să mă odihnesc. Anul trecut am fost diagnosticată cu cancer la sân și, de atunci, am fost strămutată de patru ori. Abia mă puteam mișca, dar trebuia să-mi duc copiii cu mine. Combinația dintre strămutare și boală te ucide. Sunt pe lista persoanelor evacuate din motive medicale, așa că nu pot decât să aștept.”

Nisrine, o femeie de 49 de ani, mamă a șapte copii, diagnosticată cu o tumoare la lobul frontal, a povestit organizației Amnesty International cum, pe lângă diagnosticul de cancer, mama și frații ei au fost uciși într-un atac aerian israelian, iar casa ei din Shuja’iya a fost distrusă: „Am căzut într-o depresie profundă. Deplasările constante îți macină viața, te epuizează. Cel mai greu este să trebuiască să o iei de la capăt de fiecare dată. Pentru noi este și mai greu, pentru că suntem deja epuizați fizic.”

Hani Ayyash, fostul director al clinicii ambulatorii a Spitalului de Prietenie Turco-Palestinian din orașul Gaza, singura unitate specializată în tratarea cancerului din întreaga Fâșie Gaza, a fost nevoit să părăsească spitalul în octombrie 2023, în urma bombardamentelor intense. Armata israeliană a folosit ulterior acest spital ca bază militară și a distrus o parte din facilitățile sale în martie 2025.

„Pierderea spitalului Friendship ne-a afectat foarte mult, pentru că era de departe cel mai avansat centru de tratament pentru cancer din Gaza. De asemenea, nu am putut recupera niciunul dintre echipamentele spitalului,” a declarat Hani Ayyash.

Autoritățile israeliene trebuie să scoată restricțiile ilegale și arbitrare asupra asistenței umanitare, inclusiv asupra medicamentelor și echipamentelor medicale, bunurilor și serviciilor esențiale, precum și obstrucțiile privind evacuările medicale. Ele trebuie să asigure o rută de evacuare eficientă și sigură către celelalte părți ale Teritoriilor Palestiniene Ocupate (TPO), inclusiv către Ierusalimul de Est, și către Israel. Guvernul israelian trebuie, de asemenea, să ridice restricțiile privind evacuările medicale în afara TPO, atunci când este necesar, și să garanteze posibilitatea ca persoanele evacuate să se întoarcă după finalizarea tratamentului, dacă doresc. De asemenea, trebuie permisă intrarea imediată a materialelor și echipamentelor pentru imagistică și laborator, în special a celor necesare pentru diagnosticul precoce al cancerului și al altor boli.

„Femeile din Gaza mențin împreună familiile și comunitățile în condiții gândite să le doboare. Ele sunt învățătoarele care predau copiilor în corturi, medicii și asistentele care lucrează în spitale de campanie, adesea fără plată, și persoanele care îngrijesc alți oameni, luptând neobosit pentru a păstra speranța vie în mijlocul genocidului. Curajul lor merită un respect uriaș și reprezintă o sursă de inspirație pentru întreaga omenire,” a declarat Agnès Callamard.

„Această catastrofă creată de om, pe care am văzut-o cu toții la televizor sau pe ecranele noastre, a cauzat suferințe imense. Acțiunea și sprijinul noștri sunt mult întârziate! Trebuie să fim solidari cu femeile și fetele palestiniene din Gaza și să cerem din nou statelor să ia măsuri reale pentru a pune capăt genocidului și ocupației ilegale a Israelului, inclusiv prin asigurarea accesului femeilor și fetelor la drepturile lor fundamentale și prin garantarea unui viitor în care toți palestinienii să poată trăi cu demnitate.”

Statele trebuie să adopte măsuri concrete pentru a exercita presiune diplomatică și economică asupra Israelului, astfel încât să pună capăt atacurilor sale continue, să ridice complet blocada ilegală și să permită organizațiilor umanitare să opereze liber și în siguranță. Ele trebuie să asigure accesul la servicii esențiale de sănătate maternală și reproductivă și să sporească sprijinul și finanțarea pentru servicii care protejează drepturile economice și sociale ale femeilor, precum și pentru organizațiile conduse de femei din Gaza.

*Unele femei au fost prezentate sub pseudonime, la cererea lor*