Reacționând la primul aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) care clarifică obligațiile statelor în ceea ce privește schimbările climatice, Mandi Mudarikwa, șefa departamentului de litigii strategice al Amnesty International, a declarat:

„Avizul emis astăzi marchează un moment esențial pentru justiția climatică și asumarea responsabilității. Curtea Internațională de Justiție a declarat fără echivoc că drepturile omului nu pot fi pe deplin respectate fără protejarea sistemului climatic și a celorlalte componente ale mediului. Cea mai înaltă instanță a lumii a subliniat că statele au datoria să acționeze acum, să reglementeze activitățile actorilor privați și să coopereze pentru a proteja generațiile actuale și viitoare, precum și ecosistemele, de efectele tot mai grave ale schimbărilor climatice provocate de om. Acest aviz fără precedent va sprijini sute de procese climatice aflate în desfășurare sau care urmează să fie inițiate în întreaga lume, prin care oamenii cer dreptate pentru mijloacele de trai pierdute și daunele cauzate de marii poluatori.”

„

Avizul emis astăzi marchează un moment esențial pentru justiția climatică și asumarea responsabilității. Curtea Internațională de Justiție a declarat fără echivoc că drepturile omului nu pot fi pe deplin respectate fără protejarea sistemului climatic și a celorlalte componente ale mediului.

Mandi Mudarikwa, șefa departamentului de litigii strategice al Amnesty International.

Candy Ofime, cercetătoare și consilieră juridică în echipa pentru justiție climatică din cadrul Amnesty International, a declarat:

„Având în vedere principiul „poluatorul plătește”, Curtea Internațională de Justiție a stabilit că lipsa de acțiune a statelor în protejarea sistemului climatic, inclusiv prin continuarea producției de combustibili fosili, acordarea de licențe sau subvenții companiilor din domeniu, poate constitui un act ilicit la nivel internațional. În ciuda afirmațiilor marilor poluatori, CIJ a recunoscut că este posibil, din punct de vedere științific, să se stabilească contribuția fiecărui stat la criza climatică, luând în considerare emisiile actuale și cele cumulate. Statele, în special cele care au emis istoric cantități mari de gaze cu efect de seră, trebuie să își asume responsabilitatea, să repare prejudiciile climatice cauzate și să ofere garanții că acestea nu se vor repeta.”

Urmând exemplul Curții Interamericane a Drepturilor Omului, CIJ a reafirmat că schimbările climatice pot duce la strămutarea forțată a persoanelor care caută siguranță, inclusiv peste hotare, subliniind că, în astfel de circumstanțe, se aplică protecția împotriva returnării forțate.

„Curtea Internațională de Justiție a recunoscut că schimbările climatice reprezintă „o problemă existențială de proporții planetare, care amenință toate formele de viață și chiar sănătatea planetei noastre”. Curtea a subliniat că o soluție reală la această criză, una gravă și provocată de om, nu presupune doar contribuția tuturor domeniilor de cunoaștere, ci și voință umană, la nivel individual, social și politic, pentru a ne schimba modul de viață și a asigura un viitor pentru noi și pentru generațiile viitoare. Transmițând un mesaj clar mișcării globale pentru justiție climatică, Curtea și-a exprimat speranța că concluziile sale vor inspira și orienta acțiunile sociale și politice menite să răspundă crizei climatice actuale.”

Amnesty International își exprimă recunoștința profundă față de studenții din Insulele Pacificului, a căror inițiativă inovatoare și activism inspirațional la nivel global au fost esențiale pentru ca această zi să devină realitate.