Coaliția cere ca drepturile omului să fie o prioritate la viitoarele alegeri pentru funcția de președinte al FIFA.

Campionatul Mondial de Fotbal masculin din 2026 a scos la iveală eșecul conducerii FIFA de a-și aplica propriile politici privind drepturile omului. În goana după venituri record, FIFA a pus profitul mai presus de echitate și egalitate, au declarat astăzi, într-un raport comun, Sport & Rights Alliance și Football Supporters Europe. Raportul de 50 de pagini, intitulat „Profitul mai presus de oameni: Campionatul Mondial de Fotbal masculin FIFA 2026”, arată că turneul s-a desfășurat într-un climat de teamă, pe fondul reținerilor și deportărilor în masă ale migranților. Printre problemele semnalate se numără interdicțiile discriminatorii de acordare a vizelor, costurile ridicate și barierele de acces pentru suporteri, jucători și jurnaliști, lipsa unor standarde clare privind protecția împotriva abuzurilor și eligibilitatea, precum și lipsa unor mecanisme eficiente prin care persoanele afectate să poată obține reparații.

„Campionatul Mondial din 2026 a arătat că prioritățile și direcția stabilite de conducerea FIFA pun profitul mai presus de oameni”, a declarat Andrea Florence, directoarea executivă a Sport & Rights Alliance. „Pentru toți cei implicați în acest turneu, accesul și participarea au fost limitate de situația economică, naționalitate, statutul de imigrare, dizabilitate, identitate de gen, orientare sexuală sau context politic. FIFA nu doar că nu și-a folosit influența pentru a asigura respectarea obligațiilor în materie de drepturile omului, ci a ales să promoveze un guvern care încalcă în mod activ aceste drepturi, acordându-i președintelui SUA, Donald Trump, un «Premiu FIFA pentru Pace» fără o evaluare prealabilă riguroasă.”

Cu 48 de echipe participante și 104 meciuri, găzduite pentru prima dată de trei țări – Canada, Mexic și Statele Unite –, Campionatul Mondial de Fotbal masculin din 2026 a fost cel mai mare eveniment sportiv de acest gen din istorie. Potrivit promisiunii făcute de FIFA, turneul urma să fie unul în care toată lumea „se simte în siguranță, este inclusă și își poate exercita liber drepturile”. A fost primul Campionat Mondial organizat după ce FIFA și-a asumat oficial respectarea obligațiilor internaționale în domeniul afacerilor și al drepturilor omului. Aceste angajamente au fost reflectate în Politica FIFA privind drepturile omului, adoptată în 2017, în includerea unor criterii privind drepturile omului în procesul de selectare a țărilor gazdă și în cadrul special dedicat drepturilor omului pentru cele 16 comitete locale de organizare a turneului din 2026. Cu toate acestea, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind posibilele încălcări ale drepturilor omului în timpul turneului, peste 65.000 de persoane s-au alăturat apelului Amnesty International adresat FIFA și țărilor gazdă, cerându-le să prevină aceste riscuri și să garanteze un Campionat Mondial la care toată lumea să poată participa.

„

Raidurile ICE s-au înmulțit, protestele au fost împiedicate, iar politicile discriminatorii privind vizele au împiedicat mulți suporteri să participe la ceea ce fusese prezentat drept «cel mai incluziv Campionat Mondial din istorie»

Frank Conde Tangberg, consilier pe politici publice la Amnesty International

„Unitatea și bucuria pe care le-am văzut pe teren și în tribune erau foarte departe de teamă și dezbinarea din afara stadionelor. Raidurile ICE s-au înmulțit, protestele au fost împiedicate, iar politicile discriminatorii privind vizele au împiedicat mulți suporteri să participe la ceea ce fusese prezentat drept «cel mai incluziv Campionat Mondial din istorie», a declarat Frank Conde Tangberg, consilier pe politici publice la Amnesty International. „Multe dintre aceste încălcări au fost consecința politicilor represive și abuzive ale guvernelor, însă FIFA nu și-a folosit influența pentru a proteja suporterii și comunitățile locale. Și-a folosit influența politică pentru a maximiza veniturile, în loc să apere drepturile omului.”

Raportul arată că prețurile excesive ale biletelor, costurile ridicate pentru obținerea vizelor și lipsa transportului interurban la prețuri accesibile, precum și restricțiile impuse de SUA privind intrarea cetățenilor din peste 39 de țări au împiedicat în mod disproporționat accesul suporterilor cu dizabilități, al celor cu venituri mici și al celor din țările Sudului Global. Echipele participante și oficialii s-au confruntat, de asemenea, cu dificultăți majore. Vizele pentru membrii echipei naționale a Iranului au fost eliberate cu întârziere sau refuzate, iar pentru două meciuri disputate în SUA, echipa a fost nevoită să intre și să plece din țară în aceeași zi. Arbitrului somalez Omar Artan, deși avea o viză valabilă, i s-a refuzat intrarea în SUA pe aeroportul internațional din Miami, după 11 ore de interogatoriu. Aceste obstacole și alte restricții au fost însoțite de intensificarea controalelor privind imigrația în SUA. Potrivit organizației Human Rights Watch, Serviciul de Imigrare și Control Vamal (ICE) a efectuat peste 167.000 de arestări în cele 11 orașe-gazdă ale Campionatului Mondial și în împrejurimile acestora, în perioada premergătoare turneului. Deși au existat puține informații despre rețineri efectuate de ICE în incinta arenelor care au găzduit meciurile, controalele s-au intensificat în timpul competiției. La sfârșitul lunii iunie, într-un interval de cinci zile, au fost arestate aproximativ 10.000 de persoane.

„Suporterii au fost tratați ca niște surse de profit, nu ca sufletul fotbalului”, a declarat Ronan Evain, directorul executiv al Football Supporters Europe. „Când prețurile biletelor sunt cele mai mari din istoria Campionatului Mondial, cerințele legale privind accesibilitatea pentru suporterii cu dizabilități sunt ignorate, iar suporterilor fideli li se refuză vizele în mod discriminatoriu sau sunt supuși unor controale de frontieră militarizate, nu mai putem vorbi despre o sărbătoare a fotbalului mondial. Rămâne doar un spectacol exclusivist, controlat și rezervat celor privilegiați.”

Raportul documentează și alte încălcări ale drepturilor omului în Mexic, unde poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatorilor și a reținut doi jurnaliști. În Canada, pregătirile pentru turneu au fost marcate de evacuarea persoanelor fără adăpost de pe străzile orașelor-gazdă. În plus, autoritățile pentru imigrație au respins mai multe cereri de viză pentru Campionatul Mondial decât au aprobat, majoritatea cererilor provenind de la persoane din țările Sudului Global. În ceea ce ține de responsabilitatea directă a FIFA, persistă întrebări cu privire la respectarea propriilor reguli în timpul competiției. Acestea le cer în mod explicit sportivilor să declare că nu au fost niciodată anchetați pentru infracțiuni sexuale sau alte acte de violență. Cu toate acestea, la Campionatul Mondial din 2026 au participat cel puțin opt jucători care se confruntau cu acuzații de agresiune sexuală sau cu dosare aflate în curs de examinare. De asemenea, jurnalismul independent a fost grav afectat de procedurile netransparente ale FIFA pentru acreditarea presei, de obstacolele legate de obținerea vizelor pentru SUA și de lipsa conferințelor de presă regulate cu conducerea de rang înalt a organizației.

„În ultimii ani, SUA, țara care găzduiește cele mai multe meciuri ale Campionatului Mondial, a coborât de pe locul 45 pe locul 64 în Indexul mondial al libertății presei, iar jurnaliștii s-au confruntat cu violență, rețineri și deportări”, a declarat Clayton Weimers, directorul executiv al biroului din SUA al organizației Reporteri fără Frontiere (RSF). „Lipsa de transparență a FIFA în privința acreditării presei, a coordonării cu procedurile de acordare a vizelor și atitudinea sa nepăsătoare față de informările pentru jurnaliști au demonstrat că organizația nu și-a respectat obligațiile privind drepturile omului. În plus, FIFA continuă să nu promoveze suficient mecanismul prin care jurnaliștii, jucătorii, suporterii, lucrătorii și membrii comunităților pot depune plângeri. Din această cauză, nu cunoaștem amploarea reală a prejudiciilor.”

FIFA are nevoie de o reformă profundă a modului de conducere, care să includă respectarea drepturilor omului și principiile bunei guvernări în structurile de conducere și în procesul decizional, să asigure un sistem independent de control și echilibru al puterii și să garanteze tragerea la răspundere atunci când angajamentele asumate nu sunt respectate.

„Lecția Campionatului Mondial din 2026 nu este că organizațiile sportive internaționale pot garanta comportamentul guvernelor suverane, ci că riscurile pentru drepturile omului trebuie luate în considerare în toate etapele unui turneu: de la desemnarea țărilor gazdă și planificare până la încheierea contractelor, monitorizare și desfășurare. Conducerea FIFA și a altor organisme de conducere din sport trebuie să fie pregătită să intervină, mai ales atunci când circumstanțele se schimbă”, a declarat Florence.

Potrivit raportului, Sport & Rights Alliance și Football Supporters Europe cer FIFA și tuturor candidaților la funcția de președinte al organizației, pentru alegerile din 2027, să:

• Să facă obligatorii cerințele privind drepturile omului și să includă în acordurile cu țările gazdă condiții clare, a căror respectare să poată fi verificată, pentru toate edițiile viitoare ale Campionatului Mondial de Fotbal masculin și feminin. Respectarea acestor condiții trebuie monitorizată independent, iar nerespectarea lor trebuie să atragă consecințe clare;
• Să stabilească un cadru transparent, care să țină cont de nevoile și interesele supraviețuitorilor, pentru evaluarea eligibilității sportivilor și oficialilor acuzați de abateri grave sau de violență sexuală, înlocuind deciziile luate de la caz la caz;
• Să asigure accesul real și nediscriminatoriu la viitoarele turnee pentru suporteri, sportivi, jurnaliști și alte persoane acreditate și să garanteze respectarea libertății de exprimare, a dreptului la întrunire pașnică și a libertății presei în cadrul competițiilor FIFA;
• Să garanteze persoanelor cu dizabilități acces egal la bilete și locuri gratuite pentru însoțitori, precum și să prevină practicile abuzive de stabilire a prețurilor biletelor;
• Să asigure vizibilitatea și accesibilitatea mecanismelor FIFA de soluționare a plângerilor și de despăgubire a prejudiciilor, să reinstituie un Consiliu consultativ permanent și independent pentru drepturile omului, să reformeze în mod cuprinzător Comisia de etică a FIFA și să creeze un fond permanent de despăgubire a prejudiciilor destinat persoanelor și comunităților afectate de desfășurarea turneelor trecute și viitoare.