Reținerea migranților și solicitanților de azil în afara teritoriului Italiei, în baza Acordului dintre Italia și Albania, le pune în pericol siguranța, libertatea și drepturile omului, avertizează Amnesty International într-un document publicat în contextul în care evenimentele din Ceuta continuă să scoată la iveală pericolele politicilor europene de migrație, bazate de ani de zile pe excludere și izolare.

Italia: Reținerea extraterritorială a migranților și obligațiile privind drepturile omului analizează acordul din 2023 privind înființarea în Albania a două centre pentru migranți, administrate de autoritățile italiene. În baza acestui acord, sute de persoane au fost transferate cu forța și riscă să fie ținute în detenție, multe dintre ele neavând acces la asistență juridică. Condițiile din aceste centre și consecințele grave ale politicii Italiei de externalizare a gestionării migrației au determinat mai multe persoane să se automutileze sau să încerce să își ia viața.

„Detenția în afara teritoriului național urmărește, în cele din urmă, să descurajeze migrația și să transfere sau să evite atât responsabilitatea de a gestiona situația persoanelor migrante, cât și obligația de a acorda azil celor care au nevoie de protecție. Acordul Italiei cu Albania demonstrează, încă o dată, costurile inevitabile pe care această abordare le are asupra drepturilor omului”, a declarat Eve Geddie, directoarea Biroului Amnesty International pentru Instituțiile Europene.

„Chiar înainte de intrarea în vigoare a acordului, Amnesty International a avertizat asupra impactului grav pe care acesta urma inevitabil să îl aibă asupra drepturilor persoanelor aflate în pericol pe mare, precum și asupra celor transferate în Albania. Este clar că aceste temeri s-au adeverit.”

Amnesty International consideră că aceste constatări trebuie să fie un avertisment pentru UE cu privire la consecințele dezastruoase ale politicilor de migrație care se bazează tot mai mult pe țări din afara UE pentru gestionarea migrației, în detrimentul extinderii unor căi sigure și legale de migrație.

Cruzime nejustificată

Între octombrie 2024 și ianuarie 2025, Italia a desfășurat trei operațiuni pe mare și a transferat cu forța 74 de persoane direct din apele internaționale în Albania, în baza acordului. În urma mai multor hotărâri ale instanțelor italiene care au anulat ordinele de detenție emise pentru aceste persoane, Italia a oprit transferurile din largul mării către Albania.

Totuși, în martie 2025, guvernul italian a modificat acordul pentru a permite detenția în Albania a bărbaților împotriva cărora au fost emise ordine de expulzare din Italia. Ca urmare, în ultimele 15 luni, sute de bărbați, majoritatea persoane de culoare sau provenite din grupuri rasializate, au fost transferați cu forța în centrul de detenție din Gjadër, Albania, potrivit informațiilor disponibile, numărul acestora depășind 500.

Între 11 aprilie și 16 mai 2025, în centrul din Gjadër au fost înregistrate 42 de incidente grave, inclusiv cel puțin două tentative de spânzurare, un protest în urma căruia trei persoane au fost rănite de cioburi de sticlă și mai multe cazuri de automutilare.

Guvernul italian a împiedicat monitorizarea independentă a modului în care este aplicat acordul, inclusiv prin limitarea controlului parlamentar și ocolirea procedurilor legislative obișnuite. Restricționarea accesului observatorilor independenți pentru drepturile omului face ca situația din centrele de detenție din Albania să rămână în mare parte necunoscută publicului.

Deși persoanele deținute în Albania se află sub jurisdicția Italiei, distanța fizică față de Italia, combinată cu accesul limitat la avocați, instanțe și alte garanții, afectează grav exercitarea efectivă a dreptului de a solicita azil și de a avea acces la justiție.

Un avocat intervievat de Amnesty International a declarat că nu a putut să își vadă clientul înainte de audiere și că nu a avut suficient timp pentru a pregăti în mod corespunzător apărarea. În opinia sa, faptul că, potrivit proceselor-verbale ale audierilor pentru azil, oamenii răspundeau la întrebări prin răspunsuri monosilabice era un semn că aceștia fuseseră intimidați.

„

Persoanele deținute în Albania sunt, în mod firesc, traumatizate. Ceea ce sunt obligate să îndure reprezintă o cruzime inacceptabilă și lipsită de orice justificare.

Eve Geddie, directoarea Biroului Amnesty International pentru Instituțiile Europene.

„Este firesc ca persoanele deținute în Albania să fie traumatizate. Unele dintre ele au traversat deșertul, au fost deținute și abuzate în Libia, au supraviețuit unei traversări periculoase a mării în ambarcațiuni nesigure, iar apoi, după ce au fost interceptate de autoritățile italiene, au petrecut zile întregi călătorind spre Albania. Altele, transferate din centrele de detenție din Italia, sunt smulse din viața lor și lăsate fără comunitățile și rețelele de sprijin pe care le aveau. Ajunse într-un loc izolat, sunt nevoite să se adapteze brusc unui mediu necunoscut și să treacă prin noi proceduri, verificări și formalități. Ceea ce sunt obligate să îndure este o cruzime inacceptabilă și complet inutilă”, a declarat Eve Geddie.

Subminarea statului de drept

Instanțele italiene și Curtea de Justiție a Uniunii Europene au constatat că normele și practicile Italiei privind cererile de azil depuse de persoane provenite din țări desemnate de autoritățile italiene drept „sigure”, pe baza cărora cererile sunt examinate printr-o procedură accelerate, nu sunt conforme cu legislația UE aplicabilă și nu oferă suficiente garanții solicitanților de azil.

În ciuda mai multor hotărâri ale instanțelor italiene prin care s-a dispus eliberarea persoanelor deținute în Albania, guvernul italian a continuat să pună în aplicare acordul. Acesta a încercat să limiteze controlul instanțelor asupra desemnării „țărilor sigure”, recurgând la legislație destinată situațiilor de urgență, fără a prezenta motive pentru această măsură, subminând astfel statul de drept.

Persoanele împotriva cărora au fost emise ordine de expulzare în Italia și care se aflau deja în detenție acolo au fost, de asemenea, transferate în mod ilegal în afara teritoriului țării, cu încălcarea prevederilor legislației italiene și europene.

„Este clar că modelul Italia–Albania nu poate fi aplicat fără încălcarea obligațiilor Italiei privind respectarea drepturilor omului. Această realitate trebuie să fie un semnal de alarmă pentru UE și să o determine să renunțe definitiv la orice planuri viitoare de extindere a detenției în afara teritoriului UE și a altor măsuri de externalizare a gestionării migrației”, a declarat Eve Geddie.

„Autoritățile italiene trebuie să pună imediat capăt acordului cu Albania, să recurgă la alternative la detenția în contextul migrației, care, potrivit dreptului internațional, trebuie să rămână o măsură de ultimă instanță, și să asigure tuturor persoanelor care solicită protecție internațională accesul la proceduri de azil eficiente și nediscriminatorii, precum și la condiții de primire demne pe teritoriul Italiei. Toți refugiații și migranții trebuie să aibă acces la garanții juridice efective și să beneficieze de monitorizare independentă.”

Context

Acordul dintre Italia și Albania a intrat în vigoare la 23 februarie 2024 și este valabil pentru o perioadă de cinci ani, după care va fi reînnoit automat. Potrivit informațiilor disponibile, guvernul italian a alocat peste 670 de milioane de euro pentru punerea în aplicare a acordului până în 2028.

Întrucât Ministerul italian de Interne a respins în repetate rânduri solicitările Amnesty International de a avea acces la centrele de detenție din Albania, invocând motive de securitate și ordine publică, cercetarea se bazează pe corespondența cu Ministerul de Interne și pe analiza documentelor instanțelor, a informațiilor schimbate în cadrul rețelei societății civile Tavolo Asilo e Immigrazione, a rapoartelor parlamentarilor și ale ombudsmanilor, precum și pe interviuri cu agenții ale ONU și cu doi avocați ai unor persoane deținute în Gjadër.