• Numărul victimelor civile a crescut semnificativ în ultimele luni.
• Noi atacuri ilegale asupra infrastructurii, în pragul iernii.

Amnesty International a avertizat astăzi că intensificarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice și a sistemelor de încălzire riscă să provoace o nouă catastrofă umanitară pentru populația civilă, în pragul iernii.

Numărul civililor uciși în urma invaziei ilegale la scară largă a Rusiei a crescut semnificativ în ultimele luni. Octombrie 2026 se anunță a fi una dintre cele mai sângeroase luni pentru populația civilă din ultimii ani.

Atacurile lansate de armata rusă în anii precedenți, înainte de venirea iernii, arată cât de grave pot fi consecințele loviturilor deliberate asupra infrastructurii energetice și sistemelor de încălzire, care lasă populația civilă fără căldură și îi provoacă suferințe. Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele generalului-locotenent rus Serghei Ivanovici Kobilaș și amiralului Viktor Nikolaevici Sokolov, acuzați de crime de război pentru că ar fi ordonat atacuri asupra infrastructurii electrice din Ucraina.

„

Este o campanie ilegală, desfășurată cu o încălcare flagrantă a regulilor războiului, care pare să urmărească să facă viața civililor din Ucraina de nesuportat.

Scott Edwards, directorul Programului de răspuns la crize al Amnesty International.

„Federația Rusă desfășoară din nou o campanie de amploare împotriva infrastructurii energetice și a sistemelor de încălzire din Ucraina, în pragul unei ierni geroase. Atacurile vizează inclusiv zone aflate departe de linia frontului”, a declarat Scott Edwards, directorul Programului de răspuns la crize al Amnesty International.

„Atacurile asupra infrastructurii esențiale pun în pericol viața civililor, care sunt direct afectați de consecințele acestora. Este o campanie ilegală, desfășurată cu o încălcare flagrantă a regulilor războiului, care pare să urmărească să facă viața civililor din Ucraina de nesuportat.

„Indiferent de motivele pentru care Kremlinul urmărește să facă viața civililor insuportabilă, aceste acțiuni sunt criminale și nu pot fi tolerate. Liderii mondiali care doresc să pună capăt acestui conflict trebuie să-și folosească imediat influența pentru a reduce la minimum orice potențial prejudiciu adus civililor, înainte ca o altă catastrofă umanitară intenționată să înceapă odată cu sosirea iernii.”

La 26 octombrie, Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina a raportat că Rusia a comis crime de război și crime împotriva umanității prin atacarea intenționată a infrastructurii energetice din Ucraina. În urma acestor atacuri, milioane de oameni au rămas fără electricitate și încălzire, în condiții de temperaturi foarte scăzute.

Amnesty International a documentat anterior modul în care atacurile pe scară largă ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina ar putea constitui crime de război și a evidențiat consecințele grave ale acestora asupra vieții populației civile.

Victime în rândul civililor și întreruperi pe scară largă ale energiei electrice

Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a constatat că, în septembrie 2026, cel puțin 328 de civili au fost uciși și 2.105 răniți în urma atacurilor Rusiei. Numărul victimelor a fost cu 85% mai mare decât în septembrie 2025. Au fost înregistrate victime în 22 din cele 24 de regiuni ale Ucrainei. De asemenea, Misiunea a descris prima jumătate a lunii octombrie 2026 drept una dintre cele mai sângeroase perioade pentru civili din ultimii ani.

În zilele de 13 și 14 octombrie, atacurile au vizat mai multe obiective energetice, inclusiv cele trei principale centrale electrice din Kiev. În urma acestora, aproximativ 600.000 de oameni au rămas temporar fără electricitate. Pe 17 octombrie, atacurile Rusiei ar fi ucis cel puțin opt persoane și ar fi rănit alte 60. De asemenea, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă pentru peste un milion de oameni din nouă regiuni ale țării.

Atât Ministerul Apărării al Federației Ruse, cât și președintele Vladimir Putin au făcut declarații publice prin care au anunțat atacuri deliberate asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Atacurile anterioare ale Rusiei asupra infrastructurii energetice și sistemelor de încălzire din Ucraina au provocat suferințe grave în rândul civililor. Consecințele acestor atacuri sunt bine cunoscute și au fost documentate pe larg, inclusiv de către responsabilii ruși de planificarea operațiunilor militare.

Potrivit monitorizării ONU, în iarna 2025–2026, Forțele Armate ale Rusiei au lansat cel puțin 423 de atacuri asupra infrastructurii electrice și 74 de atacuri asupra sistemelor de încălzire. Aceste atacuri au provocat întreruperi repetate ale energiei electrice, care au afectat milioane de oameni, și au lăsat sute de mii de persoane fără încălzire, în condițiile în care temperaturile au coborât sub -20 °C. Lipsa electricității, a apei și a încălzirii a perturbat activitatea instituțiilor medicale și de învățământ. Persoanele în etate, persoanele cu dizabilități, femeile și familiile cu copii au fost afectate în mod deosebit.

Ukrainian firefighters extinguish a blaze at the site of a Russian missile strike at an apartment building in Kyiv on October 14, 2026, amid the Russian invasion of Ukraine. (Photo by Genya SAVILOV / AFP via Getty Images)

În conformitate cu dreptul internațional umanitar, infrastructura energetică și sistemele de încălzire sunt obiecte civile, cu excepția cazului în care și pe durata în care acestea se încadrează în definiția strictă a unui obiectiv militar. Chiar și atunci când o astfel de infrastructură este considerată obiectiv militar, atacurile asupra acesteia trebuie să respecte principiile distincției între obiectivele civile și cele militare, proporționalității și precauției. Atacarea intenționată a obiectivelor civile, lansarea unor atacuri nediscriminatorii sau efectuarea unor atacuri despre care se știe că ar putea provoca daune excesive populației civile în raport cu avantajul militar concret și direct anticipat pot constitui crime de război.

Pentru ca cei responsabili de astfel de crime să fie trași la răspundere, sunt necesare instituții internaționale de justiție independente și eficiente, care să poată investiga cazurile și să îi aducă în fața justiției pe toți cei vinovați, inclusiv pe oficialii de rang înalt.

Între timp, administrația SUA încearcă să blocheze activitatea Curții Penale Internaționale (CPI). Amnesty International a cerut statelor să se opună acestor acțiuni și să protejeze Curtea, precum și întregul sistem internațional de justiție. Președintele Vladimir Putin este vizat de un mandat de arestare emis de CPI pentru crime de război. Amnesty International a cerut arestarea lui Putin și predarea acestuia Curții de către orice stat care are posibilitatea să facă acest lucru.

Apeluri adresate autorităților ruse

Amnesty International cere forțelor ruse să înceteze atacurile sistematice asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Totodată, autoritățile ruse trebuie să pună capăt imediat tuturor celorlalte încălcări ale dreptului internațional umanitar, inclusiv atacurilor asupra clădirilor rezidențiale, spitalelor și școlilor, precum și atacurilor directe asupra civililor.

Toate părțile implicate în conflict trebuie să respecte principiile distincției, proporționalității și precauției și să protejeze populația civilă și bunurile civile. Statele care susțin mecanismele de tragere la răspundere trebuie să le ofere expertiza și resursele necesare pentru a investiga eficient acuzațiile de încălcare a dreptului internațional, a colecta și conserva probele și a identifica persoanele suspectate de comiterea acestor fapte, inclusiv comandanții și oficialii de rang înalt care ar putea fi responsabili. Toate statele trebuie să acționeze de urgență pentru a proteja funcționarea Curții Penale Internaționale (CPI) și să execute mandatele de arestare ori de câte ori și oriunde au posibilitatea să o facă.