• Cel puțin șapte civili au fost uciși, iar zeci au fost răniți în atacul din 3 iunie
• Atacurile cu rachete Grad neghidate trebuie anchetate drept crime de război
• „ Armele care nu pot fi țintite cu precizie nu trebuie folosite în zone aglomerate cu civili”, Brian Castner

Civilii din orașul Sumî, Ucraina, sunt supuși unor atacuri tot mai intense și ilegale, pe măsură ce armata rusă își intensifică loviturile în regiune, a declarat astăzi Amnesty International.

La începutul acestei luni, în orașul Sumî, forțele ruse au tras rachete Grad de 122 mm neghidate cu un sistem de lansare a rachetelor multiple (MRLS), omorând cel puțin șapte civili și rănind alte câteva zeci. Aceste muniții neghidate sunt în mod inerent imprecise și au efecte pe arii extinse și, prin urmare, nu ar trebui folosite niciodată în zone populate cu civili.

În centrul orașului Sumî, la aproximativ 40 de kilometri de granița cu Rusia, locuiesc aproximativ 200 000 de persoane, marea majoritate civili care au continuat să trăiască acolo în timpul războiului de agresiune al Rusiei. În ultimele săptămâni, Rusia a ocupat mai multe așezări din regiune. Armata rusă pare acum să se afle în raza de acțiune a artileriei asupra orașului Sumî, încercând să cucerească noi teritorii.

„Cercetările noastre au arătat cum rachetele Grad au provocat moarte și distrugere într-o zonă largă a orașului Sumî. Aceste atacuri nediscriminatorii trebuie investigate drept crime de război”, a declarat Brian Castner, șeful departamentului de cercetare în situații de criză al Amnesty International.

„Războiul de agresiune continuu al Rusiei a provocat devastări în viața civililor din Ucraina. Armele care nu pot fi țintite cu precizie nu trebuie folosite în zone aglomerate cu civili.

„Pe măsură ce armata rusă pare să intensifice atacurile asupra orașului Sumî și în alte zone din Ucraina, reitărăm apelul ca dreptul internațional umanitar să fie respectat. Civilii nu sunt ținte.”

„

Armele care nu pot fi țintite cu precizie nu trebuie folosite în zone aglomerate cu civili,

șeful departamentului de cercetare în situații de criză al Amnesty International, Brian Castner

Amnesty International a realizat interviuri la distanță cu nouă persoane care au fost martore ale atacurilor din Sumî, pe 3 iunie 2025. De asemenea, a analizat zeci de fotografii, înregistrări video și postări de pe rețelele de socializare, inclusiv imagini din perioada imediat următoare loviturilor și fotografii ale fragmentelor de arme, care au confirmat utilizarea rachetelor Grad de 122 mm. Amnesty International a vizitat cinci dintre cele șapte locuri de impact raportate, pentru a verifica când și unde a avut loc fiecare lovitură.

Conform datelor recente ale Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, numărul victimelor în urma atacurilor rusești a crescut semnificativ în Ucraina în ultimele luni, în special în regiunile mai apropiate de linia frontului. Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă efectuează între 80 și 120 de bombardamente zilnic în regiunea Sumî.

Nu există locuri sigure

Pe 3 iunie, cel puțin cinci rachete neghidate au lovit orașul Sumî în jurul orei 9:15. Munițiile au vizat zone dens populate de civili, provocând cel puțin șapte morți și zeci de răniți. Fotografiile și declarațiile martorilor ocular indică faptul că aceste lovituri au avut loc aproape simultan și au fost lansate cu aceeași armă, fapt ce sugerează că au făcut parte din aceeași salva de rachete Grad.

Rachetele Grad nu pot fi țintite cu precizie, iar salvele lansate de sistemele multiple de rachete (MLRS) acoperă adesea zone întinse. Astfel, folosirea lor în zone aglomerate cu civili reprezintă un atac nediscriminatoriu, deoarece nu face diferența între ținte militare și civili sau obiective civile. Un astfel de atac nediscriminatoriu, care ucide sau rănește civili, poate fi considerat o crimă de război.

Serhiy Korotenko, în vârstă de 63 de ani, inginer pensionar, se afla în mașină, mergând spre piața locală. A fost ucis o muniție a lovit intersecția din apropierea mașinii sale de pe bulevardul Șevcenko.

„

Era o panică totală, alergam înainte și înapoi.

Andrii Korotenko, al cărui tată, Serhiy, a fost ucis în atacul din 3 iunie

Fiul său, Andrii, se afla în biroul său, la aproximativ 400 de metri de locul impactului, când a auzit exploziile. A mers imediat spre locul atacului. El a relatat pentru Amnesty International: „Când am ajuns acolo, erau deja pompierii, mult fum, mulți oameni. Nu mai rămăsese niciun geam în magazin. Era o panică totală, alergam înainte și înapoi”.

Zona a fost securizată de serviciile de urgență și poliție, iar mașinile din apropierea intersecției erau cuprinse de flăcări. Mai târziu, când Andrii a văzut imagini de la locul atacului pe aplicația de mesagerie Telegram, și-a dat seama că trupul tatălui său era întins pe jos, aproape de locul unde a lovit racheta.

Martorii, inclusiv personalul medical, au declarat că patru sau cinci persoane grav rănite zăceau la sol după explozie. Zeci de oameni au fost răniți de fragmente și de cioburi de sticlă în intersecția plină de cafenele, farmacii și magazine.

Autoritățile din Sumî au raportat că patru persoane au murit în ziua atacului. În zilele următoare, o femeie de 86 de ani și un băiat de 17 ani au decedat din cauza rănilor suferite, ridicând numărul total al celor uciși pe bulevardul Șevcenko la șase.

Olena Șulga, care locuiește într-o clădire cu vedere spre locul atacului, a scăpat la limită din cele două explozii. Ea a declarat pentru Amnesty International: „Pe durata întregului război, am evitat pe cât am putut zonele periculoase și perioadele riscante din timpul zilei… Acum însă, se pare că nu mai există locuri sigure, peste tot e periculos și nimeni nu poate ști în ce loc își va găsi sfârșitul”.

Spital și locuințe civile, atacate

Amnesty International a vizitat, de asemenea, alte patru locații care au fost lovite aproximativ în același timp, pe 3 iunie.

Pe strada Remisnycha, la aproximativ doi kilometri de bulevardul Șevcenko, Serhiy Pankiv a auzit explozii puțin după ora 9. Când s-a întors în grabă acasă, vecinii i-au spus că o rachetă a lovit apartamentul său de la etajul nouă. El a declarat pentru Amnesty International: „Dacă aș fi fost acasă, astăzi mi-ar fi făcut parastasul. A lovit exact în locul unde dorm”.

Pe strada Horova, la aproximativ trei kilometri de bulevardul Șevcenko, un bărbat de 35 de ani a fost ucis pe loc de o rachetă căzută în apropiere. Când Amnesty International a vizitat locul în care a fost ucis, urmele de sânge și deteriorările provocate de fragmente erau încă vizibile.

O rachetă Grad a căzut și într-o grădină cu flori din fața unui bloc de locuințe de pe strada Metalurhiv, aflată în apropiere, iar fragmentele au afectat primele două etaje ale clădirii. Amnesty International a vizitat locul pentru a confirma pagubele. Svitlana Hovorun, în vârstă de 72 de ani, și soțul ei au scăpat la limită fără răni în apartamentul lor. Ea a declarat: „ Am scăpat ca prin minune”.

„

Dacă aș fi fost acasă, astăzi mi-ar fi făcut parastasul.

Serhiy Pankiv, al cărui apartament a fost lovit de o rachetă Grad

Spitalul Clinic Municipal nr. 4 din Sumî, situat tot pe strada Metalurhiv, a fost lovit în același timp. Directorul spitalului a declarat pentru Amnesty International că, în acea zi, erau aproximativ 160 de pacienți internați. Din fericire, deoarece alarma aeriană a sunat, toți pacienții și majoritatea personalului se aflau în adăpostul antiaerian al spitalului în momentul atacului.

El a spus: „Proiectilul a căzut cel mai aproape de ospiciul nostru, secția de îngrijiri paliative… Aceștia sunt oameni care au nevoie de îngrijire permanentă și nu se pot deplasa singuri”.

Un șofer, care muta o ambulanță în acel moment, a fost lovit de fragmente și a suferit răni la antebraț. Geamurile spitalului au fost sparte, iar fațada și acoperișul clădirii au fost avariate.

Conform dreptului internațional umanitar, spitalele și unitățile medicale beneficiază de o protecție specială. Părțile implicate în orice conflict armat trebuie să ia toate măsurile posibile pentru a reduce la minimum riscurile pentru pacienți, personal și infrastructură pe durata ostilităților.

Context

Forțele ruse au comis atrocități împotriva civililor ucraineni încă de la ocuparea Crimeei, în februarie 2014. După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, care a dus la încălcări extinse ale dreptului internațional umanitar și drepturilor omului, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru șase oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin, pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Amnesty International a documentat anterior atacuri nediscriminatorii și atacuri directe asupra civililor care trebuie investigate drept crime de război în Cernihiv, Izium, regiunea Kiev, Mariupol și în întreaga Ucraina.