Înainte de cea de-a patra aniversare a invazie pe scară largă Rusiei în Ucraina, Erika Guevara-Rosas, directoarea pentru cercetare, advocacy, politici și campanii a Amnesty International, a declarat:

„Poporul Ucrainei a suferit încă un an de agresiune pe scară largă, cel mai grav până acum din punct de vedere umanitar și cu cele mai multe victime civile de la începutul invaziei din 2022. Între timp, președintele rus Vladimir Putin și principalii săi oficiali, urmăriți de Curtea Penală Internațională, nu au fost trași la răspundere și rămân în libertate.”

„Chiar și în contextul agresiunii continue, angajamentul internațional de a sancționa crimele Rusiei și de a sprijini victimele acestora scad în ultimele luni, în special odată cu începutul mandatului lui Donald Trump. Angajamentele față de justiție și protecția drepturilor omului se diminuează, pe măsură ce actori influenți se simt încurajați să ignore dreptul internațional și să submineze ordinea globală bazată pe reguli.

„Acest lucru se vede în retorica care minimizează responsabilitatea Rusiei pentru încălcări grave și în propunerile care sugerează că impunitatea pentru agresiune și alte crime ar fi un preț acceptabil pentru a încheia luptele. Se observă și în atacurile iresponsabile asupra Curții Penale Internaționale, precum și în restricțiile recente privind ajutorul acordat refugiaților ucraineni, unele state considerând că anumite zone ale țării sunt acum sigure pentru întoarcere.

„Nedreptatea trebuie sancționată, nu acceptată. Impunitatea trebuie combătută, nu tolerată în propunerile de pace.

„

Orice presiune asupra Ucrainei de a face compromisuri privind răspunderea pentru crimele de război sau de a accepta pretențiile teritoriale și alte cereri ale Rusiei este la fel de inacceptabilă din punct de vedere moral cât și ilegală.

Erika Guevara-Rosas, directoarea pentru cercetare, advocacy, politici și campanii a Amnesty International

„Civilii ucraineni sunt în continuare supuși zilnic atacurilor indiscriminate. Infrastructura esențială pentru supraviețuire a fost distrusă în mod constant, punând în pericol viața a milioane de oameni. Forțele ruse torturează prizonierii de război, terorizează și deportă civili în teritoriile ocupate, obligă profesorii la muncă forțată, indoctrinează copiii și le neagă identitatea. În același timp, Moscova pretinde control asupra unor noi teritorii ucrainene în cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.”

„Lumea nu trebuie să uite că, de la ocuparea și anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, acum 12 ani, populația Ucrainei a suferit devastări și suferințe imense, atât în teritoriile ocupate, cât și în restul țării. Milioane de oameni au fost strămutați, multe familii au rămas fără locuințe, iar numeroase vieți au fost pierdute. Agresiunea Rusiei — o crimă conform dreptului internațional — a testat nu doar curajul și reziliența ucrainenilor, ci și hotărârea comunității internaționale de a apăra drepturile omului și de a garanta justiția.

„Orice presiune asupra Ucrainei de a face compromisuri privind răspunderea pentru crimele de război sau de a accepta pretențiile teritoriale și alte cereri ale Rusiei este la fel de inacceptabilă din punct de vedere moral cât și ilegală. Crimele prevăzute de dreptul internațional nu trebuie să rămână nepedepsite și nu se prescriu.

„Acesta este un moment crucial pentru întreaga umanitate. Hotărârea comunității internaționale nu trebuie să slăbească. Este esențial ca poporul ucrainean să primească adevărul, justiția și despăgubiri pentru impactul devastator al războiului, atât în ultimii doisprezece ani, cât și în prezent, asupra țării, populației, teritoriului și viitorului său.”