Ca reacție la adoptarea, printr-un consens larg, a rezoluției privind responsabilitatea climatică în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Camile Cortez, coordonatoare principală a campaniei pentru justiție climatică la Amnesty International, a declarat:
„Votul de astăzi marchează un pas important în avansarea justiției climatice. Prin adoptarea acestei rezoluții, statele au recunoscut că au obligații legale de a răspunde crizei profunde a drepturilor omului, provocate de schimbările climatice, așa cum este prevăzut în Avizul consultativ din 2025 al Curții Internaționale de Justiție. Această rezoluție oferă un nou impuls eforturilor de a trage la răspundere pentru încălcările drepturilor omului cauzate de schimbările climatice și de a proteja generațiile actuale și viitoare.
„Într-un moment în care lumea pare tot mai fragmentată și divizată între state, rezoluția ONU, care susține hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind clima, oferă o nouă cale pentru cooperarea internațională. Deciziile politice și autoritare ale unor lideri mondiali, precum reducerea măsurilor de protecție a climei sau anularea reglementărilor privind eliminarea treptată a combustibililor fosili, au încetinit progresul global exact într-un moment în care este nevoie de acțiuni climatice mai puternice. Numai infrastructura pentru combustibili fosili pune în pericol sănătatea și mijloacele de trai ale cel puțin 2 miliarde de oameni din întreaga lume, adică aproximativ un sfert din populația globală.
„Această nouă rezoluție a ONU oferă guvernelor posibilitatea de a arăta că susțin justiția climatică și poate influența modul în care statele vor fi trase la răspundere pentru criza climatică în anii ce urmează.”
„
Această nouă rezoluție a ONU oferă guvernelor posibilitatea de a arăta că susțin justiția climatică și poate influența modul în care statele vor fi trase la răspundere pentru criza climatică în anii ce urmează
Camile Cortez, coordonatoare principală a campaniei pentru justiție climatică la Amnesty International
Context:
Rezoluția ONU privind responsabilitatea climatică urmărește să transforme Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție despre obligațiile statelor în legătură cu „amenințarea urgentă și existențială” reprezentată de schimbările climatice într-un plan de acțiuni concrete și de responsabilizare.
Vanuatu, care a avertizat în mod repetat că ar putea dispărea din cauza creșterii nivelului mării, a condus eforturile pentru a adopta această rezoluție. Statul insular din Pacific a fost anterior în fruntea demersului diplomatic pentru Avizul consultativ din 2025 al Curții Internaționale de Justiție, printr-o campanie activă inițiată de un grup de studenți la drept. Într-un aviz rar unanim, Curtea a subliniat clar că protejarea sistemului climatic global este o obligație juridică, nu o alegere politică. Nerespectarea acestei obligații amenință drepturile omului și bunăstarea generațiilor prezente și viitoare. De asemenea, Curtea a precizat că statele trebuie să acționeze împreună pentru a remedia daunele deja produse și pentru a preveni agravarea crizei climatice.
In a bid to ‘operationalize’ this ICJ Advisory Opinion, a core group of states contributed to the “zero draft” first version of the resolution adopted in today, with cross-regional representation from Vanuatu, Barbados, Burkina Faso, Colombia, Jamaica, Kenya, the Marshall Islands, the Federated States of Micronesia, the Kingdom of the Netherlands, Palau, Philippines, Singapore, and Sierra Leone. Read our explainer on the UN climate resolution here.
În încercarea de a „pune în practică” Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție, un grup central de state a contribuit la „proiectul zero”, prima versiune a rezoluției adoptate astăzi, cu reprezentare din mai multe regiuni: Vanuatu, Barbados, Burkina Faso, Columbia, Jamaica, Kenya, Insulele Marshall, Statele Federate ale Microneziei, Regatul Țărilor de Jos, Palau, Filipine, Singapore și Sierra Leone. Citește explicația noastră despre rezoluția ONU privind clima aici.