În 2025, numărul execuțiilor a ajuns la cel mai ridicat nivel înregistrat de Amnesty International din 1981, cu 2.707 de persoane executate în 17 țări, potrivit celui mai recent raport anual privind pedeapsa cu moartea la nivel global.

Creșterea alarmantă evidențiată în raportul „Condamnări la moarte și execuții 2025” a fost provocată de un număr mic de guverne care încearcă să conducă prin frică și teroare. Autoritățile iraniene, principalii responsabili pentru această creștere, au executat cel puțin 2.159 de persoane, depășind de două ori cifra din 2024. Totodată, Arabia Saudită a înregistrat cel puțin 356 de execuții, aplicând frecvent pedeapsa cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri. Execuțiile din Kuweit aproape s-au triplat (de la 6 la 17), în timp ce aproape s-au dublat în Egipt (de la 13 la 23), Singapore (de la 9 la 17) și Statele Unite ale Americii (de la 25 la 47). Per total, numărul execuțiilor a crescut cu 78%, fiind înregistrate cel puțin 1.518 execuții în 2024. Cifra pentru 2025 nu include miile de execuții despre care Amnesty International consideră că au continuat să aibă loc în China, țara cu cel mai mare număr de execuții din lume.

„

Această minoritate de state continuă să folosească pedeapsa cu moartea pentru a semăna frică, a reprima disidența și a demonstra puterea statului asupra persoanelor defavorizate și a comunităților marginalizate”,

Agnès Callamard, secretară generală a Amnesty International.

„Această creștere alarmantă a aplicării pedepsei cu moartea se datorează unui grup restrâns și izolat de state dispuse să execute condamnările cu orice preț, în pofida tendinței globale continue de abolire. De la China, Iran, Coreea de Nord și Arabia Saudită până la Yemen, Kuweit, Singapore și SUA, această minoritate de state continuă să folosească pedeapsa cu moartea pentru a semăna frică, a reprima disidența și a demonstra puterea statului asupra persoanelor defavorizate și a comunităților marginalizate”, a declarat Agnès Callamard, secretara generală a Amnesty International.

Abordările tot mai dure din „războiul împotriva drogurilor” au dus la creșterea utilizării pedepsei cu moartea. Acest lucru se reflectă și în numărul execuțiilor: aproape jumătate dintre execuțiile cunoscute la nivel global (1.257, adică 46%) au fost pentru infracțiuni legate de droguri — în China (+), Iran (998), Kuweit (2), Arabia Saudită (240) și Singapore (15). Algeria, Kuweit și Maldivele au promovat inițiative legislative pentru extinderea pedepsei cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri.

Guvernul din Burkina Faso a adoptat un proiect de lege care prevede reintroducerea pedepsei cu moartea pentru infracțiuni precum „înaltă trădare”, „terorism” și „acte de spionaj”, în timp ce autoritățile din Ciad au înființat o comisie pentru a analiza aspecte legate de pedeapsa cu moartea, inclusiv posibilitatea reintroducerii acesteia.

Execuțiile continuă să fie aplicate de un grup restrâns de state

Execuțiile au crescut, însă statele care continuă să le aplice rămân puține și tot mai izolate. China, Egipt, Iran, Irak, Coreea de Nord, Arabia Saudită, Somalia, SUA, Vietnam și Yemen sunt aceleași 10 țări care au efectuat execuții în ultimii cinci ani și care ignoră în mod constant standardele internaționale privind drepturile omului.

Patru țări au reluat execuțiile anul trecut (Japonia, Sudanul de Sud, Taiwan și Emiratele Arabe Unite), astfel, numărul total al statelor care au efectuat execuții a ajuns la 17.

În alte părți ale lumii au fost înregistrate progrese, dovadă că speranța este mai puternică decât frica.

În Europa și Asia Centrală nu au fost înregistrate execuții sau condamnări la moarte. Pentru al 17-lea an consecutiv, SUA au fost singura țară din cele două Americi care a recurs la execuții, aproape jumătate dintre acestea au fost în Florida. În Africa subsahariană, execuțiile au avut loc doar în Somalia și Sudanul de Sud. În Asia de Sud, doar Afganistanul a continuat să aplice execuții, iar în Asia de Sud-Est numai Singapore și Vietnam au recurs la execuții. În Pacific, Tonga a fost singura țară care a păstrat pedeapsa cu moartea în legislație.

„

Este timpul ca statele care aplică pedeapsa cu moartea să se alinieze restului lumii și să renunțe la această practică.

a declarat Agnès Callamard.

„Este timpul ca statele care aplică pedeapsa cu moartea să se alinieze restului lumii și să renunțe la această practică. Pedeapsa cu moartea nu ne face să ne simțim mai în siguranță. Dimpotrivă, este o încălcare ireversibilă a drepturilor omului, alimentată de frică și ignorând complet dreptul internațional”, a declarat Agnès Callamard.

Flacăra abolirii rămâne aprinsă

În 1977, când Amnesty International a început campania împotriva pedepsei cu moartea, doar 16 țări au abolit această practică. Astăzi, numărul acestora a ajuns la 113, mai mult de jumătate dintre țările lumii, în timp ce mai mult de două treimi nu mai aplică pedeapsa cu moartea, fie prin lege, fie în practică.

Pe fondul unor comportamente abuzive, al fricii și al urii, unele țări au luat măsuri care demonstrează că, prin presiune continuă și determinare, abolirea globală este posibilă. Autoritățile din Vietnam au abolit pedeapsa cu moartea pentru opt infracțiuni, printre care traficul de droguri, mita și delapidarea, în timp ce Gambia a abolit pedeapsa cu moartea pentru crimă, trădare și alte infracțiuni împotriva statului. Într-o mișcare istorică, guvernatoarea statului Alabama, Kay Ivey, i-a acordat clemență lui Rocky Myers – prima acordată unei persoane de culoare condamnată la moarte în acest stat.

În Liban și Nigeria au fost înaintate proiecte de lege pentru abolirea pedepsei cu moartea, în timp ce Curtea Constituțională din Kârgâzstan a declarat neconstituționale tentativele de reintroducere a acesteia.

„În contextul în care drepturile omului sunt amenințate în întreaga lume, milioane de oameni continuă să lupte în fiecare an împotriva pedepsei cu moartea, într-o demonstrație puternică a umanității noastre comune”, a declarat Agnès Callamard. „Abolirea totală este posibilă dacă ne opunem cu toții cu fermitate celor câteva țări izolate. Trebuie să menținem vie flacăra abolirii, până când lumea va fi complet eliberată de umbra spânzurătorii.”