Liderii mondiali reuniți la COP31, în Turcia, trebuie să nu mai sprijine industria combustibililor fosili și să ia măsuri concrete pentru eliminarea treptată, rapidă și echitabilă a cărbunelui, petrolului și gazelor. Această schimbare este impusă de realitățile științifice, de respectarea drepturilor omului și de dreptul internațional, a declarat astăzi Amnesty International.

„Nu mai este nevoie de avertismente privind criza climatică. Este nevoie de acțiune, nu de scuze. După mai bine de 30 de ani de negocieri climatice, guvernele nu se mai pot ascunde în spatele promisiunilor că vor acționa în viitor și nici nu mai pot evita să confrunte interesele industriei combustibililor fosili, pe care o susțin. Criza climatică nu se datorează lipsei de informații, ci lipsei de curaj politic. A venit timpul să punem capăt influenței excesive a marilor companii asupra deciziilor politice și să renunțăm la combustibilii fosili înainte ca aceștia să ne distrugă”, a declarat Marta Schaaf, directoarea Programului pentru Climă, Justiție Economică și Socială și Responsabilitate Corporativă din cadrul Amnesty International.

”

Criza climatică nu se datorează lipsei de informații, ci lipsei de curaj politic.

Marta Schaaf, directoarea Programului pentru Climă, Justiție Economică și Socială și Responsabilitate Corporativă din cadrul Amnesty International

Cea mai recentă evaluare a Programului ONU pentru Mediu (UNEP) a transmis un avertisment îngrijorător înainte de COP31: lumea se îndreaptă spre depășirea pragului de încălzire globală de 1,5°C. Guvernele, în special cele care poartă cea mai mare responsabilitate pentru criza climatică, sunt încă departe de a lua măsurile necesare pentru a limita amploarea și durata acestei depășiri și pentru a reduce ulterior temperaturile. Comunitățile sunt deja grav afectate de secetă, incendii de vegetație, furtuni puternice, inundații, topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor. Fiecare fracțiune suplimentară de grad de încălzire va agrava impactul asupra drepturilor omului. Depășirea pragului de 1,5 °C este periculoasă în sine: poate declanșa procese ireversibile în sistemul climatic și poate provoca și alte daune ireversibile, indiferent de eventualele diminuări ulterioare ale temperaturilor.

Guvernele trebuie să transforme acum promisiunile în măsuri concrete pentru reducerea emisiilor, accelerarea renunțării treptate la combustibilii fosili, finanțarea unei tranziții echitabile și protejarea oamenilor de efectele tot mai grave ale crizei climatice.

Aceste obligații trebuie respectate. Curtea Internațională de Justiție a clarificat că, potrivit dreptului internațional, statele trebuie să prevină daunele grave cauzate de schimbările climatice, să controleze activitățile care contribuie la agravarea acestora și să coopereze pentru a proteja generațiile actuale și viitoare. COP31 va arăta dacă guvernele își respectă aceste obligații.

„Avertismentul UNEP ar trebui să îi determine pe liderii mondiali să ia măsuri climatice curajoase și decisive. Chiar dacă depășirea temporară a pragului de 1,5°C devine inevitabilă, acest lucru nu trebuie să servească drept pretext pentru resemnare sau pentru amânarea în continuare a acțiunilor. La COP31 trebuie luate măsuri pentru a limita amploarea și durata acestei depășiri, pentru a reduce din nou temperaturile și pentru a proteja oamenii de consecințe și mai grave”, a declarat Marta Schaaf.

„Fiecare fracțiune de grad în plus și fiecare an de întârziere afectează oamenii și planeta.”

COP31 trebuie să ducă la acțiuni comune concrete

Criza climatică nu ține cont de granițe, însă efectele sale sunt resimțite în mod inegal. Inundațiile devastatoare din Nepal și Tibet, provocate de prăbușirea parțială a unui ghețar din Himalaya, au demonstrat că cele mai expuse riscurilor sunt adesea comunitățile care dispun de cele mai puține resurse. Aceste evenimente au evidențiat și necesitatea urgentă a cooperării internaționale și a unei finanțări adecvate din partea țărilor cu venituri mai mari, pentru a sprijini tranziția echitabilă și pentru a consolida capacitatea țărilor cu venituri mai mici de a face față efectelor schimbărilor climatice.

„Nicio țară nu poate combate singură criza climatică. De multe ori, țările care au contribuit cel mai puțin la încălzirea globală sunt cele mai afectate de consecințele acesteia. La COP31, guvernele trebuie să adopte măsuri comune care să țină cont de această nedreptate și de responsabilitățile diferite ale fiecărei țări”, a declarat Marta Schaaf.

COP31 trebuie să aducă rezultate concrete pentru o tranziție echitabilă, bazată pe respectarea drepturilor omului:

• instituirea unui Mecanism Belém–Antalya solid pentru o tranziție justă, cu un mandat clar de promovare a drepturilor omului și capacitatea de a sprijini tranzițiile echitabile;
• punerea în aplicare a Planului de acțiune privind egalitatea de gen, inclusiv prin elaborarea unor orientări clare pentru protejarea femeilor care apără mediul;
• asigurarea faptului că al doilea bilanț mondial al acțiunilor climatice respectă principiile drepturilor omului și reflectă opiniile comunităților afectate, inclusiv prin implicarea acestora în Adunările Globale ale Cetățenilor;
• includerea pierderilor și daunelor ca punct distinct pe ordinea de zi și asigurarea unor noi contribuții suficiente la Fondul pentru răspuns la pierderi și daune;
• creșterea finanțării climatice necesare, inclusiv prin negocieri oficiale privind Programul de lucru pentru finanțarea climatică, cu accent pe punerea în aplicare a articolului 9.1 din Acordul de la Paris;
• reformarea modului în care funcționează mecanismele ONU de coordonare și luare a deciziilor în domeniul climei.

Guvernele trebuie să accelereze renunțarea completă și rapidă la combustibilii fosili, asigurând totodată o tranziție echitabilă și finanțarea necesară. Astfel, poate fi limitată depășirea pragului de încălzire globală de 1,5 °C, iar temperaturile pot fi readuse ulterior sub acest nivel. Eforturile trebuie să țină cont de responsabilitatea și capacitatea fiecărei țări. Tranziția către electrificare trebuie să se bazeze pe extinderea utilizării energiei regenerabile și să protejeze lucrătorii, popoarele indigene și comunitățile cele mai afectate de criza climatică. Totodată, aceasta nu trebuie să perpetueze abuzurile existente și nici să genereze o nouă cerere de combustibili fosili, inclusiv prin creșterea consumului de energie al centrelor de date care susțin inteligența artificială.

Țările cu venituri ridicate, care poartă cea mai mare responsabilitate istorică pentru emisiile de gaze cu efect de seră, trebuie să majoreze considerabil finanțarea climatică nerambursabilă. Pentru a asigura aceste fonduri, este necesară majorarea impozitelor pentru persoanele ultrabogate, companiile din industria combustibililor fosili și instituțiile care le finanțează. Această finanțare este esențială pentru ca țările cu venituri mai mici să poată reduce emisiile, să se adapteze la schimbările climatice, să asigure o tranziție echitabilă și să facă față pierderilor și daunelor provocate de criza climatică, inclusiv prin acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile climatice.

Turcia și Australia trebuie să demonstreze că pot conduce lupta împotriva crizei climatice

În calitate de țară-gazdă a COP31 și de coordonatoare a negocierilor, Turcia și Australia, ambele producătoare de combustibili fosili, se confruntă cu un test important de asumare a responsabilității în lupta împotriva crizei climatice. Cu toate acestea, ambele țări sunt în continuare criticate pentru dependența lor de combustibilii fosili. Turcia continuă să se bazeze în mare măsură pe cărbune și intenționează să-și extindă producția de gaze naturale, în timp ce Australia este unul dintre cei mai mari exportatori de cărbune și gaz natural lichefiat din lume.

„Turcia și Australia nu pot pretinde că iau măsuri pentru combaterea crizei climatice, în timp ce mențin dependența lumii de combustibilii fosili pentru încă zeci de ani. A-ți asuma un rol de lider înseamnă să accelerezi renunțarea la acești combustibili, nu să găsești noi modalități de a le prelungi utilizarea”, a declarat Marta Schaaf.

Guvernele trebuie, de asemenea, să contracareze interesele politice și economice care împiedică renunțarea completă, rapidă, echitabilă și finanțată la combustibilii fosili. COP31 nu trebuie să fie influențată de interesele industriei combustibililor fosili. Pentru aceasta, este necesar un mecanism solid de responsabilizare, care să prevină orice conflict de interese și să garanteze că vocea comunităților afectate este auzită.

Vocile comunităților afectate direct de criza climatică trebuie să ghideze tranziția

În întreaga lume, popoarele indigene, apărătorii drepturilor omului și ai mediului, precum și comunitățile afectate se opun proiectelor distructive și luptă pentru a-și proteja pământurile, mijloacele de trai și viitorul.

Amnesty International a documentat acțiunile de mobilizare pentru protecția climei inițiate la nivel local în Australia, Brazilia, Canada, Ecuador și Turcia. Aceste mișcări sunt esențiale pentru o tranziție echitabilă și eficientă. Cu toate acestea, popoarele indigene și alte comunități afectate sunt frecvent excluse din procesul decizional, iar persoanele care le apără drepturile se confruntă cu tentative de incriminare, intimidare și represalii.

„Oamenii care apără pădurile, râurile, pământurile strămoșești și comunitățile în fața proiectelor distructive le arată guvernelor ce înseamnă cu adevărat să conduci lupta împotriva crizei climatice. Aceștia trebuie să fie protejați și ascultați, nu intimidați, persecutați sau excluși din deciziile care le privesc viitorul”, a declarat Marta Schaaf.

„

Nu poate exista justiție climatică fără libertatea de a o cere.

Marta Schaaf

Turcia trebuie să protejeze spațiul civic în cadrul COP31

Turcia trebuie să se asigure că toate persoanele participante la COP31 pot lua parte la eveniment în condiții de siguranță și libertate, fără discriminare, intimidare sau represalii. Acest lucru este cu atât mai important cu cât restrângerea spațiului civic și discursul împotriva drepturilor omului accentuează teama și diviziunile. Apărătorii drepturilor persoanelor LGBTI+, ai mediului și ai altor persoane care se confruntă cu forme multiple de discriminare trebuie să beneficieze de protecție efectivă.

COP31 trebuie să permită monitorizarea publică, protestele pașnice și exprimarea opiniilor critice. Comunitățile afectate trebuie să poată participa la deciziile care le privesc viitorul, fără teama de represalii.

„ Nu poate exista justiție climatică fără libertatea de a o cere. Turcia și toate guvernele participante la COP31 trebuie să protejeze dreptul la protest pașnic și să se asigure că vocile comunităților afectate trebuie să conteze mai mult în negocieri decât interesele industriei combustibililor fosili”, a declarat Marta Schaaf.

CONTEXT

Înainte de COP31, Amnesty International a publicat un set detaliat de recomandări tehnice privind măsurile climatice și s-a alăturat apelurilor pentru o finanțare climatică ambițioasă, recunoașterea și protejarea apărătorilor drepturilor omului și ai mediului și stabilirea unor cerințe pentru atingerea obiectivului „35 până în 2035” privind electrificarea