Anul 2023 marchează cea de-a 75-a aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului (DUDO). Apărută din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial, în umbra celor mai grave fapte ale umanități, DUDO a făcut perspectiva unui cadru global pentru justiție și recunoaștere a „drepturilor egale și inalienabile” pentru toți.
Unii pun sub semnul întrebării legitimitatea DUDO. Până la urmă, a fost redactată de un număr minoritar de state, într-o perioadă în care mulți oameni din lume trăiau sub regimul colonialist. Nu putem ignora acest neajuns, așa cum nu ar trebui să neglijăm critica conform căreia regimul modern al drepturilor omului este un proiect liberal occidental, care favorizează drepturile civile și politice, în detrimentul celor economice, sociale și culturale.
Deși DUDO a fost, fără îndoială, un proiect al învigătorilor, redactarea sa nu a putut fi controlată doar de către cei puternici. Națiunile mai mici au fost mai convingătoare decât cele mari, asigurându-se că textul final promitea drepturile omului pentru toți, fără „distincție”. Reprezentantul egiptean a confirmat „universalitatea” drepturilor omului și aplicabilitatea acestora la persoanele supuse dominației sau ocupației coloniale. Femeile delegate din India, Brazilia și Republica Dominicană s-au asigurat că au fost confirmate drepturile egale ale bărbaților și femeilor.
Odată intrată în vigoare, DUDO a început să aibă o evoluție proprie, contribuind la inițiative anticoloniale în întreaga lume și inspirând instrumente regionale privind drepturile omului în Europa, America și Africa.
Puterea idealurilor DUDO a generat o forță care depășește cu mult controlul națiunilor, care au participat la redactarea acesteia. A făcut acest lucru, deoarece originile sale erau mult mai adânci, mult mai extinse decât Parisul, unde a fost adoptată, în anul 1948, de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Din Mesopotamia până în Egiptul antic, de la imperiul persan până la cel mauryan, în toate tradițiile religioase, în textele scrise sau în cele orale, în epocile antice, premoderne și moderne – istoria omenirii abundă de exemple de oameni care s-au unit, pentru a limita abuzul de putere și pentru a-și afirma drepturile.
Să facem o prezentare corectă a istoriei DUDO. Nu prin exagerarea ei sau prin ignorarea standardelor duble, care se manifestă cu brutalitate în punerea sa în aplicare. Ci aducând omagii: care au folosit puterea lor extraordinară de schimbare în timpul luptelor pentru eliberare și egalitate din întreaga lume; celor care au făcut ca DUDO să devină reală și veritabilă în lupta lor împotriva colonialismului și pentru independență; împotriva prejudecăților și pentru egalitate; împotriva patriarhatului și pentru justiție de gen; pentru o lume cu mai multă demnitate pentru „toți membrii familiei umane”.
Aceasta este ceea ce ne oferă Declarația Universală a Drepturilor Omului: atât încredere, cât și inspirație. Este dovada vie a faptului că o viziune globală asupra drepturilor omului este posibilă, este viabilă și poate fi realizată.
Acesta este motivul pentru care trebuie să sărbătorim DUDO; să nu cedăm în fața criticilor drepturilor omului; nu din cauza celor care au înscris-o în istorie, ci din cauza tuturor celor care au schimbat istoria cu ajutorul ei.
La a 75-a aniversare, în timp ce lumea se confruntă cu un număr record de conflicte, polarizare socio-politică, inegalitate în creștere și pericolul existențial al crizei climatice, îndrăznim să ne imaginăm pe noi înșine ca oferind o DUDO în anul 2048 – o DUDO pentru următorul secol de drepturi, o DUDO redactată de mulți, nu de câțiva privilegiați?
Suntem pregătiți să fim acea generație din anul 2048? Succesoarea celor care, din cenușa unei lumi devastate de război, au transformat istoria prin puterea transformatoare a DUDO? Sau vom fi, în schimb, generația care a închis ochii în fața opresiunii altora, atât timp cât puterea și influența noastră au fost menținute?
Moștenirea DUDO ne provoacă să trecem la ofensivă. Ne cere să rezistăm împotriva atacurilor globalizate, transnaționale și localizate împotriva drepturilor. De asemenea, ne spune că aceasta nu va fi suficient. Ne cere și să schimbăm construirea unor ordini mondiale, care generează privilegii și nedreptăți istorice, încalcă drepturile și îi reduc la tăcere pe apărătorii acestora; și să transformăm guvernarea globală prin reimaginare, inovație și conducere.
Putem și trebuie să dezvoltăm lideri curajoși și vizionari, să construim instituții și sisteme puternice, care pot proteja planeta noastră, pentru generațiile viitoare, de tot ceea ce ne amenință.
Alătură-te nouă și, împreună, să devenim acea generație din anul 2048, care dă viață unui viitor în care drepturile omului sunt pentru toți și pretutindeni.