– Tratatul privind comerțul cu arme a fost adoptat în urmă cu peste 10 ani

– Amnesty International continuă să denunțe transferurile ilegale de arme care facilitează abuzuri grave

– Nerespectarea normelor duce la pierderi devastatoare de vieți omenești în zonele de conflict

Unii dintre cei mai mari exportatori de arme din lume continuă să ignore în mod deschis regulile Tratatului privind Comerțul cu Arme prin transferuri ilegale de arme, ceea ce duce la pierderi devastatoare de vieți în zone de conflict precum Teritoriul Palestinian Ocupat, în special Fâșia Gaza, Sudan și Myanmar, a declarat Amnesty International, la zece ani de la adoptarea tratatului.

De la intrarea în vigoare a Tratatului privind comerțul cu arme, în urmă cu aproape un deceniu, Amnesty International a continuat să documenteze și să denunțe transferurile ilegale de arme care facilitează abuzuri grave, încălcând normele globale solide, obligatorii din punct de vedere juridic privind transferurile internaționale de arme pe care le-a stabilit tratatul. La 2 aprilie 2013, un total de 155 de state au votat pentru adoptarea Tratatului privind comerțul cu arme. În prezent, tratatul are 115 state părți și 27 de semnatari, inclusiv toți primii 10 exportatori de arme, care reprezintă peste 90% din comerțul cu arme, cu excepția Rusiei.

„Tratatul privind comerțul cu arme este primul de acest tip care stabilește standarde globale pentru reglementarea comerțului internațional cu arme convenționale și muniții. Legalitatea unui transfer de arme este acum explicit legată de regulile drepturilor internaționale și de dreptul umanitar internațional,” a declarat Patrick Wilcken, cercetător în domeniul militar, securitate și poliție la Amnesty International.

„Deși s-au realizat progrese, numeroase guverne continuă să ignore cu nesimțire regulile, ceea ce duce la pierderi uriașe de vieți în zonele de conflict. Este timpul ca statele părți să își respecte obligațiile legale și să implementeze complet Tratatul privind comerțul cu crme, pentru a interzice fluxul de arme către țări atunci când se știe că acestea ar fi folosite pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război sau dacă ar putea fi utilizate pentru a comite sau a facilita încălcări grave ale drepturilor internaționale sau ale dreptului umanitar internațional.”

Transferuri ilegale de arme către Israel

Transferul continuu de arme către Israel este un exemplu clar al eșecului statelor părți de a respecta pe deplin Tratatul privind comerțul cu arme sau, în ceea ce privește semnatarii, de a nu submina obiectul și scopul acestuia.

„Amnesty International a cerut de mult timp un embargou complet asupra armelor atât pentru Israel, cât și pentru grupurile armate palestiniene din cauza unor modele de încălcări grave ale drepturilor internaționale și ale dreptului umanitar internațional, inclusiv crime de război, care au avut un impact terifiant asupra civililor, inclusiv femei și copii,” a declarat Patrick Wilcken.

„Statele părți și semnatarii, inclusiv SUA – cel mai mare furnizor de arme către Israel – continuă să autorizeze transferuri de arme către Israel în ciuda dovezilor copleșitoare privind crimele de război comise de forțele israeliene.”

”

Amnesty International a cerut de mult timp un embargou complet asupra armelor atât pentru Israel, cât și pentru grupurile armate palestiniene din cauza unor modele de încălcări grave ale drepturilor internaționale și ale dreptului umanitar international.”

Patrick Wilcken, cercetător în domeniul militar, securitate și poliție la Amnesty International.

De exemplu, Amnesty a documentat utilizarea armelor de producție americană în mai multe atacuri aeriene ilegale, inclusiv Muniție Comună de Atac Direct (JDAM) fabricate în SUA în două atacuri aeriene fatale și ilegale asupra unor locuințe din Fâșia Gaza ocupată, care au ucis 43 de civili (19 copii, 14 femei și 10 bărbați ), pe 10 și 22 octombrie 2023.

O bombă de dimensiuni mici GBU-39, fabricată în SUA de Boeing, a fost utilizată într-un atac israelian în ianuarie 2024 care a lovit o locuință de familie în zona Tal al-Sultan din Rafah, ucigând 18 civili, inclusiv 10 copii, patru bărbați și patru femei.

Comerțul ilegal cu arme alimentează tulburările din Sudan

Transferurile ilegale de arme au alimentat, de asemenea, tulburările din Sudan. De la escaladarea conflictului în aprilie 2023, Sudanul a fost cuprins de o criză masivă umanitară și a drepturilor omului. Luptele dintre Forțele armate sudaneze (SAF) și Forțele de sprijin rapid (RSF) și aliații acestora au ucis peste 16 650 de persoane și au strămutat milioane de alte persoane, făcând din Sudan cea mai mare criză de strămutare internă din lume.

În ciuda acestei crize și a embargoului asupra armelor impus de Consiliul de Securitate al ONU regiunii Darfur, Amnesty International continuă să documenteze fluxuri substanțiale de arme către conflict. Amnesty International a identificat arme și echipamente militare fabricate recent din țări precum China și Serbia, care sunt state părți la Tratatul privind comerțul cu arme, precum și din țările semnatare Turcia și Emiratele Arabe Unite (EAU), care sunt importate în cantități mari în Sudan și apoi, în unele cazuri, deturnate în Darfur, alimentând violența.

Myanmar importă arme în valoare de cel puțin 1 miliard USD

Potrivit Raportorului Special privind situația drepturilor omului în Myanmar, armata a importat arme, bunuri cu dublă destinație, echipamente și materii prime pentru fabricarea armelor, în valoare de cel puțin 1 miliard USD, inclusiv din China, de când a inițiat o lovitură de stat militară în februarie 2021.

„Armata din Myanmar a folosit aceste arme pentru a ataca în mod repetat civili și obiective civile, adesea distrugând sau avariind școli, clădiri religioase și alte infrastructuri esențiale,  în cei trei ani de la efectuarea loviturii de stat,” a declarat Patrick Wilcken.

Mergem mai departe

Încă de la începutul anilor 1990, Amnesty International a desfășurat campanii împreună cu ONG-uri partenere pentru a obține reguli globale solide și obligatorii din punct de vedere juridic privind transferurile internaționale de arme, pentru a stopa fluxul de arme care alimentează atrocitățile, însă trebuie făcute mai multe pentru a se asigura că acest tratat este respectat pentru a opri alte vărsări de sânge.

„Prea multe vieți au fost pierdute din cauza acestor arme periculoase. Statele părți și semnatarii Tratatului privind Comerțul cu Arme nu își mai pot permite să se eschiveze de la obligațiile lor,” a declarat Patrick Wilcken. „Pe măsură ce Tratatul privind Comerțul cu Arme se apropie de aniversarea de 10 ani de la intrarea sa în vigoare, statele trebuie să rămână fideli tratatului și să reducă suferința umană acum.”

Informații generale

– În perioada 19-23 august are loc cea de-a 10-a Conferință a statelor părți la Tratatul privind comerțul cu arme, în cadrul căreia Amnesty International va solicita oprirea vânzărilor de arme către Israel.

– La 2 aprilie 2013, un total de 155 de state au votat în cadrul Adunării Generale a ONU pentru adoptarea Tratatului privind comerțul cu arme, care a intrat în vigoare în decembrie 2014.

– Mai mult de un milion de persoane din întreaga lume s-au alăturat campaniei, solicitând guvernelor să convină asupra unui tratat puternic privind comerțul cu arme, cu norme solide pentru protejarea vieților.

– Potrivit Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (IICPS), Statele Unite, stat semnatar, sunt responsabile pentru 42% din comerțul mondial cu arme. Unele transferuri efectuate de statele părți și semnatare încalcă în mod clar obligațiile și principiile fundamentale ale Tratatului privind comerțul cu arme în materie de drepturile omului.

– Potrivit Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), cheltuielile militare globale au crescut pentru al nouălea an consecutiv în 2023, ajungând la un total de peste 2 400 de miliarde USD, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată de IICPS).