Marii producători de vehicule electrice BYD, Mitsubishi și Hyundai au obținut cele mai slabe rezultate într-un nou clasament al industriei privind drepturile omului realizat de Amnesty International. Studiul arată că cei mai mari producători de vehicule electrice din lume nu demonstrează în mod adecvat cum gestionează riscurile legate de drepturile omului în lanțurile lor de aprovizionare cu minerale, ceea ce poate lăsa comunități expuse exploatării, riscurilor pentru sănătate și degradării mediului, provocate de extinderea rapidă a minelor necesare pentru metalele utilizate în baterii.

În noul raport, Recharge for Rights: Ranking the Human Rights Due Diligence Reporting of Leading Electric Vehicle Makers, Amnesty International utilizează criterii bazate pe standarde internaționale pentru a evalua în mod cuprinzător politicile de verificare prealabilă privind drepturile omului și practicile autodeclarate de 13 producători importanți de vehicule electrice, oferindu-le fiecăruia un raport de evaluare. Evaluarea detaliază dacă aceste mărci auto își îndeplinesc responsabilitățile legate de drepturile omului și evidențiază care dintre ele nu reușesc să demonstreze că abordează preocupările legate de drepturile omului.

”

Încălcările drepturilor omului legate de extracția mineralelor pentru tranziția energetică sunt alarmante și omniprezente, iar răspunsul industriei lipsește cu desăvârșire.

secretara generală Amnesty International, Agnes Callamard

În condițiile în care cererea globală de minerale pentru baterii se intensifică, raportul solicită producătorilor de automobile să identifice și să atenueze riscurile legate de drepturile omului în lanțurile lor de aprovizionare, cum ar fi evacuările forțate, efectele nocive ale poluării mediului asupra sănătății și încălcarea drepturilor populațiilor indigene în țările în care sunt extrase minerale, cum ar fi Republica Democrată Congo și Filipine.

„Creșterea considerabilă a cererii de metale necesare pentru fabricarea bateriilor vehiculelor electrice exercită presiuni imense asupra comunităților afectate de minerit”, a declarat secretara generală Amnesty International, Agnes Callamard.

„Încălcările drepturilor omului legate de extracția mineralelor pentru tranziția energetică sunt alarmante și omniprezente, iar răspunsul industriei lipsește cu desăvârșire. Comunitățile suferă din cauza evacuărilor forțate, a problemelor de sănătate cauzate de poluare și a dificultăților legate de accesul la apă. În contextul creșterii cererii pentru vehicule electrice, producătorii trebuie să se asigure că drepturile fundamentale ale oamului sunt respectate.”

Scoruri variate în toate domeniile

Raportul de evaluare al Amnesty, care este notat pe o scară de 90 de puncte, evaluează performanța companiilor pe baza unor criterii care includ angajamentul față de politicile privind drepturile omului, procesul de identificare a riscurilor, cartografierea lanțului de aprovizionare și raportarea și remedierea acestora.

Niciuna dintre companii nu a obținut un punctaj mai mare de 51 la evaluarea detaliată a Amnesty International privind drepturile omului. Pe ultimul loc în listă se află compania chineză BYD, care a obținut un punctaj de 11/90. Compania germană Mercedes-Benz a obținut cel mai mare punctaj, 51/90.

”

Angajamentele raportate de aceste companii sunt adesea vagi și oferă puține dovezi ale unor acțiuni semnificative, demonstrând că mai au un drum lung de parcurs pentru a îndeplini standardele internaționale.

secretara generală Amnesty International, Agnes Callamard

„Deși s-au înregistrat unele progrese, în general, rezultatele au fost o dezamăgire masivă. BYD, una dintre cele mai mari și cu cea mai rapidă creștere companii producătoare de vehicule electrice, s-a clasat pe ultimul loc în evaluarea noastră. Dezvăluirile sale arată o lipsă gravă de transparență privind respectarea drepturilor omului în lanțurile sale de aprovizionare cu baterii”, a declarat Agnes Callamard.

„Alte companii cu rezultate modeste, cum ar fi Hyundai și Mitsubishi, nu au profunzimea și informațiile necesare cu privire la punerea în aplicare în domenii-cheie de evaluare detaliată privind drepturile omului. Angajamentele raportate de aceste companii sunt adesea vagi și oferă puține dovezi ale unor acțiuni semnificative, demonstrând că mai au un drum lung de parcurs pentru a îndeplini standardele internaționale.”

În timp ce companii precum Renault și General Motors și-au asumat angajamente privind evaluarea în domeniul drepturilor omului și se situează mai sus decât unele dintre cele mai slab cotate companii, acestea mai oferă dovezi limitate cu privire la integrarea deplină a acestor angajamente în operațiunile lor din lanțul de aprovizionare, cu informații limitate cu privire la evaluările riscurilor și la implicarea părților interesate și lipsă de transparență în ceea ce privește lanțul de aprovizionare.

„Lipsa de transparență în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare de care dau dovadă aceste companii este o problemă gravă, având în vedere probabilitatea ca acestea să se aprovizioneze cu baterii fabricate din minerale precum cobaltul sau nichelul, extrase în condiții care ar putea afecta drepturile omului”, a declarat Agnes Callamard.

Impactul asupra comunităților indigene

Deși este nevoie urgentă de o tranziție rapidă de la vehiculele alimentate cu combustibili fosili la cele electrice pentru a accelera decarbonizarea și a contribui la încetinirea ritmului de creștere a temperaturii globale, aceasta vine cu un cost ascuns.

„Extragerea mineralelor utilizate în vehiculele electrice poate implica riscuri uriașe pentru oameni și mediu. Cercetările anterioare ale Amnesty International au arătat cum cobaltul industrial este legat de evacuările forțate din Republica Democrată Congo. Companiile auto trebuie să își folosească influența masivă pe care o au în calitate de consumatori globali de minerale pentru a influența companiile extractive și de procesare să reducă aceste riscuri pentru drepturile omului”, a declarat Agnes Callamard.

În ceea ce privește dezvăluirile privind cartografierea lanțului de aprovizionare, companii precum BYD, Geely Auto, Hyundai, General Motors și Mitsubishi Motors au obținut cel mai mic punctaj, nereușind să furnizeze informații detaliate despre lanțurile lor de aprovizionare. În plus, BYD nu dezvăluie numele topitoriilor, rafinăriilor sau minelor. Geely Auto a furnizat doar locațiile generale ale furnizorilor, fără a preciza locurile de extracție a mineralelor.

Hyundai și Mitsubishi Motors au dat dovadă de o lipsă similară de transparență, neexistând nicio dovadă de cartografiere cuprinzătoare a lanțului de aprovizionare sau identificarea locurilor de exploatare pentru cobalt, cupru, litiu și nichel, ceea ce face dificilă verificarea de către părțile interesate a modului în care aceste operațiuni afectează comunitățile din apropiere.

Mergem mai departe

Toate întreprinderile, inclusiv cele implicate în lanțul de aprovizionare cu baterii EV, au responsabilitatea de a respecta toate drepturile omului oriunde își desfășoară activitatea. Pentru a-și îndeplini responsabilitatea de a respecta drepturile omului, astfel cum este descrisă în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (UNGPs), întreprinderile trebuie să pună în aplicare un proces de analiză privind drepturile omului pentru a identifica, preveni, atenua și justifica modul în care abordează impactul negativ asupra drepturilor omului pe care îl pot cauza, la care pot contribui sau cu care pot fi direct legate prin intermediul operațiunilor, produselor sau serviciilor lor.

Deși unele dintre societățile evaluate au realizat progrese pentru a-și recunoaște responsabilitățile în domeniul drepturilor omului și pentru a alinia politicile corporative la standardele internaționale în materie de drepturi ale omului, mai sunt multe de făcut. De exemplu, BMW, Ford, Mercedes-Benz, Stellantis, Tesla și VW Group s-au numărat printre companiile care au obținut cele mai mari punctaje, însă acestea ar putea face mai mult pentru a arăta cum își pun efectiv în aplicare politicile prin abordarea riscurilor legate de drepturile omului și prin oferirea de remedii eficiente persoanelor afectate.

”

Este timpul să facem o schimbare și să ne asigurăm că vehiculele electrice nu lasă în urmă o moștenire a încălcărilor drepturilor omului, în schimb, industria trebuie să conducă un viitor energetic echitabil care să nu lase pe nimeni în urmă.

secretara generală  Amnesty International, Agnes Callamard

„Pe măsură ce tranziția globală către vehiculele electrice ia amploare, stimulează concurența globală și permite profituri uriașe, Amnesty International face apel la toți producătorii de automobile să își îmbunătățească eforturile de evaluare detaliată privind drepturile omului și alinierea la standardele internaționale privind drepturile omului”, a declarat Agnès Callamard. „De asemenea, solicităm guvernelor să își consolideze propriile reglementări privind evaluarea în domeniul drepturilor omului cu privire la companiile constituite pe teritoriile lor sau la licențele de export și import ale acestora.”

„Cei care rămân în urmă trebuie să muncească mai mult și mai repede pentru a arăta că drepturile omului nu sunt doar o frază superficială, ci o problemă pe care o iau în serios. Este timpul să facem o schimbare și să ne asigurăm că vehiculele electrice nu lasă în urmă o moștenire a încălcărilor drepturilor omului, în schimb, industria trebuie să conducă un viitor energetic echitabil care să nu lase pe nimeni în urmă.”