Persoanele cu dizabilități, cele care trăiesc în sărăcie sau care suferă de afecțiuni grave de sănătate sunt blocate într-un vid birocratic, din cauza excluziunii digitale provocate de implementarea necontrolată a tehnologiilor de către Departamentul pentru Muncă și Pensii (DMP), a declarat Amnesty International într-un nou raport publicat astăzi.

Raportul intitulat „Prea multă tehnologie, prea puțină empatie” arată cum testarea continuă, implementarea și apoi retragerea unor tehnologii digitale și sisteme costisitoare de inteligență artificială (AI) de către Departamentul pentru Muncă și Pensii (DMP), în cadrul programelor Universal Credit (UC), Personal Independence Payment (PIP) și altor scheme de asistență socială, au dus la crearea unui sistem inaccesibil de protecție socială pentru persoanele deja marginalizate și expuse riscului de sărăcie în Regatul Unit.

Mulți dintre cei care au nevoie de ajutor social nu au acces la tehnologii digitale, internet sau dispozitive conectate la internet. Lipsa resurselor financiare, împreună cu barierele lingvistice și timpii lungi de așteptare la serviciile telefonice, au dus la excluziunea digitală din sistemele Departamentului pentru Muncă și Pensii (DMP).

„Misiunea Departamentului pentru Muncă și Pensii (DMP) de a reduce „costurile” este cauza obsesiei și a încrederii exagerate în tehnologii problematice. Oamenii se liptă să-și asigure traiul și hrana din cauza reducerilor din asigurările sociale, iar DMP pare mai preocupat de tehnologii experimentale folosite pentru supravegherea beneficiarilor”, a declarat Imogen-Richmond Bishop, cercetătoare în drepturi tehnologice, economice, sociale și culturale.

„Sistemul digitalizat pentru solicitarea și gestionarea ajutoarelor sociale duce la o dezinumanizare constantă și la un stres puternic pentru persoanele care deja se luptă să-și asigure nevoile de bază, într-un sistem defectuos”.

Cercetarea reprezintă o extensie a raportului Amnesty International din 2025, „Insecuritatea socială: Impactul devastator asupra drepturilor omului cauzat de eșecurile sistemului de protecție socială din Regatul Unit”, care detaliază necesitatea unei reforme complete a sistemului de protecție socială britanic pentru a-l aduce în conformitate cu standardele drepturilor omului și pentru a asigura un nivel decent de trai. Dificultățile în accesarea plăților sociale adecvate pentru prevenirea sărăciei sunt complexe și intersectează multiple aspecte, tehnologia reprezentând doar o componentă a întregului ecosistem de sprijin social.

„

Sistemul digitalizat pentru solicitarea și gestionarea ajutoarelor sociale duce la o dezinumanizare constantă și la un stres puternic pentru persoanele care deja se luptă să-și asigure nevoile de bază, într-un sistem defectuos.

Imogen-Richmond Bishop, cercetătoare în drepturi tehnologice, economice, sociale și culturale.

Ambele investigații se bazează pe concluzii obținute prin chestionare, interviuri în grupuri focus cu beneficiari ai sistemului de protecție socială și consilieri specializați, precum și pe studii anterioare realizate de societatea civilă. În total, opiniile a 782 de persoane au fost colectate în cadrul acestui proces, desfășurat între octombrie 2024 și ianuarie 2025.

O combinație perfectă între defectele deja existente și noile probleme

Folosirea tehnologiilor digitale, împreună cu noi reduceri în sistemul de protecție socială din Regatul Unit, după ani de politici de austeritate, a creat o situație dificilă în care defectele vechi s-au agravat, iar pe lângă acestea au apărut și probleme noi legate de aceste tehnologii.

Sistemele automatizate și utilizarea inteligenței artificiale în evaluarea și acordarea ajutoarelor sociale pot genera un risc semnificativ de erori în luarea deciziilor, din cauza algoritmilor părtinitori sau discriminatorii, cu consecințe grave pentru beneficiari.

Excluziunea digitală poate apărea din cauza condițiilor de trai, nivelului de educație, stării de sănătate și nivelului veniturilor unei personae, factori complexi care nu sunt întotdeauna luați în considerare de sistemele automate de protecție socială.

Pentru una dintre persoanele beneficiare intervievate de Amnesty International, genul și statutul socio-economic au reprezentat bariere în accesul la serviciile online.

„Știi, ar trebui să arate puțină compasiune, să facă formularele și toate acele lucruri mai ușor de folosit. Eu, de exemplu, mă descurc greu cu tehnologia. Multe femei și bărbați de vârsta mea nu știu să le folosească […] Așa că ne descurcăm cum putem. Îmi trimit scrisori pe telefon. Nu pot să le deschid. Îi sun, dar tot nu reușesc. Nu am iPad. Nu-mi permit un iPad, înțelegi”, a povestit persoana beneficiară pentru Amnesty International.

Impact asupra drepturilor omului

Digitalizarea și colectarea amplă a datelor au creat, de asemenea, un sistem de protecție socială omniprezent, care afectează drepturile beneficiarilor la viață privată, protecția datelor și demnitatea umană.

Folosirea unor cantități mari de date pentru a stabili eligibilitatea pentru sprijinul de stat nu este ceva nou. Totuși, amploarea și diversitatea datelor utilizate, precum și viteza cu care acestea sunt procesate în prezent, sunt aspecte noi care pot genera consecințe neintenționate și riscuri pentru drepturile omului.

„Experimentarea Departamentului pentru Muncă și Pensii (DWP) cu sistemele tehnologice a pus în pericol drepturile omului și a redus persoanele aflate în nevoie la simple puncte de date. Succesul unei cereri poate depinde mai mult de faptul că se încadrează perfect într-o categorie sau îndeplinește anumite criterii, decât de eligibilitatea reală a persoanei. În acest caz, tehnologia a simplificat excesiv realitățile complexe ale oamenilor și a umilit nevoile acestora, mai ales când aceștia nu pot primi sprijinul necesar de la un lucrător social”, a declarat Imogen Richmond-Bishop.

Amnesty International a adresat o scrisoare Departamentului pentru Muncă și Pensii (DMP) înainte de publicarea raportului, oferind un rezumat detaliat al rezultatelor cercetării și al metodologiei utilizate. DMP a refuzat să comenteze conținutul raportului în momentul publicării acestuia.

Autoritățile din Regatul Unit trebuie să efectueze o evaluare independentă și imparțială a sistemului de protecție socială, precum și a sistemelor digitale folosite de Departamentul pentru Muncă și Pensii (DMP), și să elimine orice sistem care încalcă drepturile omului. Avem nevoie de legi care să reglementeze inteligența artificială, pentru a preveni încălcarea drepturilor omului. Sistemele digitale trebuie să fie transparente, explicabile și să nu fie niciodată obligatorii.

Context:

În mai 2025, raportul „Insecuritatea socială” al Amnesty International a expus modul în care reducerile, sancțiunile și problemele de fond din sistemul de asistență socială din Regatul Unit împing tot mai mulți oameni în sărăcie.

Amnesty International a realizat, de asemenea, cercetări privind automatizarea și digitalizarea sectorului public în Danemarca, Țările de Jos, India și Serbia, și a sprijinit activități în Franța și Suedia privind riscurile și impactul asupra drepturilor omului cauzate de luarea deciziilor algoritmice în aceste țări.