Autoritățile din Tadjikistan mențin discriminarea sistemică și încălcări grave ale drepturilor omului împotriva minorității Pamiri, potrivit unei noi cercetări a Amnesty International. Regiunea autonomă Gorno-Badakhshan (RAGB) din estul Tadjikistanului este casa a mai multe grupuri etnice care formează minoritatea Pamiri, majoritatea practică o ramură șiiită a islamului, Ismaili. Nerecunoscuți oficial ca minoritate și considerați drept etnici tadjici de către autoritățile centrale, Pamiri se confruntă cu discriminare sistemică, suprimarea instituțiilor culturale și religioase, opresiune politică și represalii brutale pentru apărarea drepturilor lor.

„Persecuția continuă și încălcările drepturilor omului împotriva minorității Pamiri din Tadjikistan au atins o amploare alarmantă cu ani în urmă. Dar aproape nimeni nu trage un semnal de alarmă. Autoritățile din Tadjikistan limitează practic toate informațiile din regiune, în timp ce comunitatea internațională a trecut cu vederea în mare măsură această gravă criză a drepturilor omului. Aceasta necesită atenție și acțiune imediată din partea comunității internaționale pentru a proteja drepturile și demnitatea poporului Pamiri”, a declarat Marie Struthers, directorul Amnesty International pentru Europa de Est și Asia Centrală.

„

Persecuția continuă și încălcările drepturilor omului împotriva minorității Pamiri din Tadjikistan au atins o amploare alarmantă cu ani în urmă. Dar aproape nimeni nu trage un semnal de alarmă.

Marie Struthers, directorul Amnesty International pentru Europa de Est și Asia Centrală

Tadjikistan: Represaliile împotriva minorității Pamiri, suprimarea identității locale, reprimarea tuturor disidențelor evidențiază încălcările drepturilor economice, sociale și culturale rezultate din: reprimarea limbilor, practicilor culturale și identităților Pamiri; prezența masivă a forțelor de securitate din alte regiuni ale Tadjikistanului; reprimarea violentă a protestelor și detenția abuzivă generalizată; și marginalizarea socio-economică cu care se confruntă comunitatea Pamiri Ismaili din Gorno-Badakhshan.

Discriminarea și securizarea

Autoritățile centrale au promovat o cultură a prejudecăților față de populația Pamiri. O poveste sponsorizată de stat îi descrie în mod negativ, în special pe ismailiți, ceea ce duce la o discriminare generalizată. Această politică se manifestă prin practici represive, inclusiv suprimarea utilizării limbilor Pamiri în mass-media, educație și viața publică, excluderea lor din poziții influente în cadrul administrației de stat și al aparatului de securitate, precum și extorcarea și distrugerea oportunităților locale de angajare și a întreprinderilor Pamiri.

Prezența masivă a forțelor de securitate din alte părți ale Tadjikistanului reflectă disprețul autorităților pentru populația din Gorno-Badakhshan. „Cuvântul „Pamiri” [pentru forțele de securitate] înseamnă […] separatist, opozant, inamic principal”, a declarat unul dintre cei intervievați.

Prezența agențiilor de securitate, inclusiv a Ministerului Afacerilor Interne (MIA) și a Comitetului de Stat pentru Securitate Națională (CSSN), a crescut semnificativ în RAGB. Forțele de securitate au instituit cordoane înarmate pe drumuri și în piețele orașului, inclusiv în capitala RAGB, Khorugh, patrulate de polițiști și militari puternic înarmați. „Forțele de securitate din Khorugh se comportă ca niște lupi care au grijă de oi. „Nu trebuie să mergi așa; nu trebuie să râzi!”, a declarat unul dintre cei intervievați.

Operațiunile de securitate din RAGB includ supravegherea, intimidarea și utilizarea excesivă a forței – adesea justificate ca fiind combaterea terorismului și a crimei organizate – însoțite de arestări abuzive și urmăriri penale ale liderilor informali locali și ale oamenilor Pamir, în ciuda lipsei de dovezi credibile.

„

Securizarea excesivă din Gorno-Badakhshan este dincolo de orice control. Populația locală este percepută ca ostilă de către guvernul central, iar oamenii sunt hărțuiți și discriminați zilnic”, a declarat Marie Struthers.

Marie Struthers, directorul Amnesty International pentru Europa de Est și Asia Centrală

Represiunea din 2021-2022 și consecințele ei

Tensiunile crescânde au izbucnit după uciderea figurii proeminente Pamiri, Gulbiddin Ziyobekov, în noiembrie 2021. Descrisă oficial ca fiind rezultatul unui schimb de focuri cu forțele de ordine, dovezile indică uciderea ilegală a unui om neînarmat, ceea ce poate echivala cu o execuție extrajudiciară. Ca răspuns la un protest de patru zile în Khorugh, forțele de securitate au folosit arme de foc împotriva unei mulțimi care s-a desfășurat pașnic până în acel moment, omorând doi protestatari și rănind aproximativ zece.

After false promises to effectively investigate, the authorities instead persecuted informal community leaders, harassed civil society, and intimidated and prosecuted ordinary Pamiris.

După promisiuni false de a investiga în mod eficient, autoritățile au persecutat în schimb liderii informali ai comunității, au hărțuit societatea civilă și au intimidat și urmărit penal oamenii obișnuiți.

A doua izbucnire de violență a avut loc în mai 2022, când autoritățile au dispersat în mod violent protestele pașnice din Khorugh și Rushan, s-a soldat cu moartea a zeci de Pamiris, inclusiv a liderului informal Mamadbokir Mamadbokirov, împușcat de oameni înarmați neidentificați într-o camionetă – probabil o execuție extrajudiciară. Conform rapoartelor independente, 24 de civili au murit, unii în timpul represiunii, iar alții în urma unor presupuse represalii ilegale.

A urmat o reprimare ulterioară a societății civile, cu detenția arbitrară a peste 200 de apărători ai drepturilor omului, disidenți și personalități influente, precum jurnalista și activista Ulfatkhonim Mamadshoeva și avocații Faromuz Irgashev și Manuchehr Kholiknazarov. În decembrie 2023, aceștia au primit sentințe de 21, 29 și, respectiv, 15 ani, în cadrul unor procese secrete, detaliile acuzațiilor fiind făcute publice doar șase luni mai târziu.

Rețineri ilegale și tortură

Autoritățile din Tadjikistan îi rețin în mod regulat și abuziv, se presupune că sunt supuși torturii și maltratării, fiind raportate mărturisiri forțate și acuzații inventate de infracțiuni împotriva „siguranței publice”, „principiilor fundamentale ale ordinii constituționale” sau „ordinii publice”. Procedurile judiciare sunt lipsite de transparență și proces echitabil, multe procese durând doar câteva zile. În timpul represiunii din 2021-2022, rapoartele de tortură și alte rele tratamente au fost frecvente.

Unul dintre deținuți în urma protestelor din mai 2022 a spus că a fost privat de somn timp de două zile, bătut cu pumnii și cu bastoane, și lovit cu o carte groasă peste cap.

„Când m-au întrebat și eu nu am răspuns, mi-au înfășurat țesături umede în jurul degetelor, apoi le-au fixat cu bandă adezivă. Au pus cleme și au pornit ceva. Curentul [electric] era puternic. Au făcut asta la diferite degete. Au repetat de două ori pe zi, de patru ori în total.”, a spus el.

„

Comunitatea internațională trebuie să transmită urgent autorităților din Tadjikistan îngrijorările cu privire la încălcările drepturilor omului cu care se confruntă minoritatea Pamiri

Marie Struthers, directorul Amnesty International pentru Europa de Est și Asia Centrală

„După protestele din 2021-2022 din Gorno-Badakhshan, discriminarea sistemică împotriva comunității Pamiri a devenit și mai adânc înrădăcinată, provocând frică, hărțuire și încălcări ale drepturilor omului. Comunitatea internațională trebuie să ridice urgent problemele legate de încălcările drepturilor omului întâmpinate de localnici în fața autorităților tadjice, în toate formele posibile, nu în ultimul rând în forumurile internaționale, să manifeste solidaritate cu poporul Pamiri, să ofere protecție celor care o caută în străinătate și să ia măsuri decisive pentru a se opune acestui sistem vicios din Tadjikistan”, a spus Marie Struthers.