RUSIA
Federația Rusă
Șef de stat: Vladimir Putin
Șef de guvern: Mihail Mișustin
Războiul de agresiune împotriva Ucrainei a fost însoțit de o creștere a represiunii opoziției în interiorul Rusiei. Acțiunile pașnice anti-război au fost dispersate, adesea cu utilizarea forței; au fost instituite proceduri administrative și penale împotriva celor care s-au opus războiului. Au fost adoptate noi legi care restricționează protestele, activitățile ONG-urilor și activiștilor civici. Persecuţia asupra „Martorilor lui Iehova” a continuat. Tortura și alte rele tratamente aplicate persoanelor reținute, arestate și deținute au avut loc peste tot.
Rapoartele privind răpirile și disparițiile forțate au continuat să fie primite din Cecenia. Standardele privind procesele de judecată echitabile au fost în mod constant ignorate. Persoanelor care au refuzat să servească în armată din motive de conștiință nu li s-a permis să urmeze un serviciu civil alternativ. Noile legi au stigmatizat și discriminat persoanele LGBTI.
Scurt rezumat
Pe 24 februarie, Rusia a lansat o invazie militară la scară largă a Ucrainei. A ocupat mari părți ale țării vecine, iar în septembrie a anunțat anexarea a patru regiuni ale Ucrainei. Mii de civili ucraineni au fost ucişi. Forțele ruse au comis crime de război și crime în conformitate cu dreptul internațional (a se vedea articolul despre Ucraina). Forțele ucrainene au atacat, evident, bazele militare, infrastructura de comunicații și bazele petroliere de pe teritoriul Rusiei. Potrivit presei ruse, cel puţin 21 de civili au fost ucişi şi 39 răniţi.
Sute de mii de ruși au părăsit țara, mai ales de la începutul “mobilizării parțiale” din septembrie, când mulți bărbați au fost trimiși pe front fără pregătire și echipament adecvat. Această practică a fost legalizată retroactiv prin adoptarea unei legi în noiembrie.
Izolarea internațională a Rusiei a crescut: ca răspuns la invazia Ucrainei, UE, Statele Unite și alte țări au impus sancțiuni economice, după care companiile internaționale au început să părăsească țara în masă. Numărul rușilor care trăiesc în sărăcie a crescut.
Rusia s-a retras din Consiliul Europei la 15 martie și în iunie a adoptat o lege care permite autorităților ruse să nu ia în considerare retroactiv hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), inclusiv cele care prevăd despăgubiri.
În aprilie, Adunarea Generală a ONU a votat suspendarea calității de membru al Rusiei în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
În octombrie, Consiliul a instituit postul de Raportor Special al ONU privind situația drepturilor omului în Federația Rusă.
În noiembrie, un tribunal din Olanda a constatat că Rusia exercită controlul general asupra regiunii controlate de separatiști din estul Ucrainei, unde un avion civil a fost doborât în iulie 2014, toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit. În legătură cu acest atac, instanța în absență a condamnat trei persoane – doi ruși și un cetățean ucrainean – și i-a condamnat la închisoare pe viață.
Libertatea de exprimare și de întrunire
Autoritățile au continuat să impună restricții severe asupra libertății de exprimare și întrunirii pașnice în timpul ofensivei lor neîncetate împotriva opoziției. Poliţia a dispersat – adesea cu forţă excesivă – proteste paşnice împotriva războiului şi mobilizării. Peste 19.400 de persoane au fost reținute, inclusiv jurnaliști care au relatat despre proteste. Majoritatea reținuților au fost amendați sau plasați în detenție administrativă. [1]
În martie, au fost adoptate noi legi privind “discreditarea forțelor armate” și “răspândirea de informații false despre utilizarea forțelor armate”. În decembrie, au fost deschise peste 100 și, respectiv, 180 de cauze penale și au fost întocmite cel puțin 5 518 protocoale administrative pentru “discreditare”. Peste 200 de alte cauze penale au fost inițiate pentru activități anti-război.
În aprilie, artista Alexandra Skochilenko a fost arestată sub acuzația că “a răspândit în mod deliberat informații false despre utilizarea forțelor armate”. Ea se confruntă cu până la 10 ani de închisoare pentru înlocuirea etichetelor de preț cu mesaje anti-război într-un supermarket din Petersburg. Nu s-a acordat îngrijire medicală în detenţie. Procesul a demarat în decembrie.
În iulie, deputatul municipal Alexey Gorinov a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru că a criticat invazia rusă a Ucrainei într-o ședință a Consiliului Deputaților.[2] În decembrie, curtea l-a condamnat pe politicianul de opoziţie Ilya Yashin la opt ani şi jumătate de închisoare pentru că a vorbit pe YouTube despre uciderea în masă a civililor din oraşul ucrainean Bucha de către armata rusă.
Zeci de publicaţii independente au fost închise şi mii de site-uri au fost blocate. În martie, postul de radio „Echo din Moscow” a fost închis și site-ul său a fost blocat. În martie, Roskomnadzor a blocat rețelele sociale Twitter, Facebook și Instagram. Autoritățile au declarant Meta Company, care deține Facebook și Instagram, drept “organizație extremistă”.
În septembrie, instanța de la Moscova a revocat licența ziarului independent „Novaya Gazeta”. Din noiembrie, ziarul independent Daghestan „Cernovic” a început să fie publicat numai în format digital, după ce autoritățile tipografiei au refuzat să-l tipărească.
Din cauza acestor presiuni, concertele, expozițiile și alte evenimente cu participarea unor personalități culturale care exprimă opinii de opoziție au fost anulate. Unii, de exemplu, muzicianul rock Yuri Shevchuk și rapperul Oxymyron, au fost amendați pentru “discredititarea” forțele armate. Alte persoane, cum ar fi muzicianul rock Andrei Makarevich și scriitorul Dmitri Bykov, au fost recunoscute ca “agenții străini”. În aprilie, Mihail Afanasiev, redactor-șef al Khakass Internet „Novîi Focus” a fost arestat sub acuzația de “diseminare a informațiilor deliberat false despre utilizarea forțelor armate”. În Ekaterinburg, în iunie și iulie, ediția „Vecernie Vedomosti„, editoarea și redactorul săi au fost amendați cu suma de 450 de mii de ruble (7,828 USD) pentru “discreditare” a forțelor armate.
În luna iulie, Codul Penal a fost completat de un articol vag formulat cu privire la “cooperarea în mod confidențial cu un stat străin, cu o organizație internațională sau străină”, care prevede până la opt ani de închisoare.Până în decembrie, au fost raportate două rețineri în temeiul acestui nou articol, dar nu au fost furnizate informații cu privire la baza acuzațiilor.
În decembrie, amendamentele la legea privind mitingurile au extins lista locurilor în care este interzisă protestul prin adăugarea de clădiri administrative, școli, universități, spitale, aeroporturi, gări și stații de autobuz.
Autorităților regionale li s-a acordat dreptul de a impune restricții suplimentare.
Libertatea de asociere
Atacurile asupra organizațiilor societății civile și a mișcărilor de opoziție s-au intensificat.
Ministerul Justiției a adăugat încă 166 “agenți străini” și 23 “organizații nedorite” la registrele respective. În iunie, CtEDO a decis că legea rusă privind “agenții străini” încalcă dreptul la libertatea de asociere. În decembrie a intrat în vigoare o nouă lege privind “agenții străini”. Această lege a extins lista celor care pot fi recunoscuți drept “agenți străini” și lista motivelor pentru acordarea unui astfel de statut unei persoane sau organizaţii, precum şi sancţiunile şi măsurile discriminatorii care restricționează participarea “agenților străini” la viața publică.
În decembrie, politiciana și activista de opoziție Yulia Galyamina a fost informată că contractul său cu universitatea din Moscova a fost reziliat din cauza statutului său de agent străin.
În luna mai, autoritățile au blocat site-ul internet al tinerilor neînregistrați Mișcarea „Vesna” și a adus cazuri împotriva unora dintre membrii săi, aparent ca represalii pentru activitățile anti-război ale „Vesna”. În luna septembrie, instanța a suspendat activitatea „Vesna” iar în octombrie „Vesna” și cei doi membri ai săi au fost declarați “agenți străini”. În decembrie mișcarea a fost recunoscută drept “extremistă”.
Autoritățile au continuat represiunea împotriva activiștilor mișcării lichidate „Otcrîtaia Rosia” și a susținătorilor politicianului de opoziție și prizonierului de conștiință Alexey Navalny. În februarie, un tribunal din Novosibirsk a decis că bloggerul Timur Khanov și adjunctul local Anton Cartavin ar trebui să plătească împreună 3.024.877 de ruble (47.000 de dolari SUA) pentru a acoperi costurile de aplicare a legii în timpul protestului pașnic împotriva urmăririi penale a lui Alexey Navalny, care a avut loc în ianuarie 2021. În noiembrie, instanța superioară a confirmat această decizie. Decizii similare au fost emise și în alte părți ale Rusiei.
În iulie, fostul lider al „Otcrîtaia Rosia” și prizonierul de conștiință Andrei Pivovarov a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru presupusa încălcare a legii privind organizațiile “indezirabile”. În noiembrie, o instanță superioară a confirmat verdictul.[3]
Comunitatea drepturilor omului
În plus față de legile privind “agenții străini” și organizațiile “indezirabile”, autoritățile au folosit diverse alte mecanisme pentru a constrânge apărătorii drepturilor omului.
În februarie, instanța l-a arestat pe membrul de lungă durată al „Memorial”, Bakhrom Khamroyev sub acuzații false în justificarea publică a terorismului. În octombrie, un alt caz a fost deschis împotriva lui în conformitate cu articolul despre “organizații teroriste”.
În octombrie, un tribunal din regiunea Moscovei a revocat cetățenia rusă a ecoactivistului și organizatorului Fridays for Future din Rusia, Arshak McIchian, care a părăsit deja Rusia. Activist, care a devenit apatrid, crede că în acest fel a fost răzbunat pentru activismul pașnic.
În noiembrie, Președintele Putin a înlăturat mai mulți apărători proeminenți ai drepturilor omului din Consiliul Prezidențial pentru Dezvoltarea Societății Civile și a Drepturilor Omului și i-a înlocuit cu oameni cunoscuți pentru poziția lor pro-guvernamentală.
Libertatea religioasă și de credință
În iunie, CtEDO a constatat că Rusia a încălcat mai multe articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin interzicerea „Martorii lui Iahova” și persecutarea membrilor organizației pentru religia lor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că Rusia ar trebui să înceteze toate procedurile penale împotriva „Martorilor lui Iehova” și să-i elibereze pe toți cei care își ispășesc deja sentințele. În ciuda acestui fapt şi a altor două hotărâri ale CtEDO emise în februarie, hărţuirea şi urmărirea penală a „Martorilor lui Iehova” au continuat, sentinţele variind de la amenzi grele la şapte ani de închisoare.
În luna mai, Dennis Christensen, cetățean danez și prizonier de conștiință, care a fost primul „Martor al lui Iehova” condamnat după ce organizația a fost interzisă în 2017, a fost eliberat după ce a executat o pedeapsă de șase ani de închisoare.
Tortura și alte rele tratamente
Tortura și alte rele tratamente au fost larg răspândite în locurile de detenție și penitenciare, iar autorii au fost rareori aduși în fața justiției. Persoanele reținute și deținuții nu au beneficiat de îngrijiri medicale adecvate. Pentru a exercita presiune asupra deținuților, în special asupra opoziției, autoritățile penitenciare le-au interzis orice contact cu lumea exterioară și i-au plasat în mod arbitrar în izolatoare de pedeapsă (SHIZO).
În timpul anului, Alexey Navalny a fost plasat de 10 ori în SHIZO, unde a petrecut mai mult de 90 de zile în locuri inumane, condiții degradante pentru astfel de “încălcări” de reglementări ca “încălcarea codului vestimentar”. În noiembrie, administrația coloniei l-a plasat în camera de de tip celulă (PCT) și a interzis orice contact cu rudele, inclusiv corespondența.
Cetăţeanul ucrainean Alexander Marchenko a continuat să ispăşească o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru spionaj pe baza mărturisirilor pe care le-a dat sub tortură.
Lui i s-a refuzat în mod constant îngrijirea medicală de urgență, a fost trimis la SHIZO și PCT din motive neîntemeiate și i s-a refuzat accesul la rude.
Poliția a folosit tortura pentru a pune presiune asupra disidenților. În martie, unii deținuți la mitinguri anti-război s-au plâns de tortură și alte rele tratamente în secțiile de poliție. În septembrie, poliţiştii au bătut şi, după cum se afirmă, au agresat sexual poetul Artyom Kamardin în casa sa în timpul unei percheziții legate de recitarea unui poem în sprijinul Ucrainei. El şi alte două persoane au fost reținute sub suspiciunea de ” incitare la ură” și plasate în SHIZO. La sfârșitul anului, acuzațiile sale de tortură nu au fost investigate.
Dispariție forțată
Disparițiile forțate au continuat fără încetare în Cecenia. Dispariția forțată în 2020 a moderatorului canalului 1ADAT, Salman Tepsurkaev, nu a fost niciodată investigată. În august, asociații săi de la 1ADAT au raportat că a fost executat extrajudiciar în septembrie 2020.
1ADAT a raportat răpiri, inclusiv dispariții forțate, a cel puțin 964 de persoane, inclusiv cele forțate de autorități să meargă la război în Ucraina sub amenințarea urmăririi penale.
După începerea invaziei rusești, forțele rusești și împuterniciții lor în procesul așa-numitelor “filtrări”, au supus disparițiilor forțate mulți civili din Ucraina, despre care se spune că erau transportați ilegal din anumite părți ale Ucrainei ocupate de Rusia și erau ținuți acolo incommunicado. Printre cele câteva sute de persoane (mai ales prizonieri de război) care au fost reîntorși în Ucraina în cursul anului în timpul “schimbului de prizonieri “au fost civili care au confirmat aceste informații și au raportat, că au fost reținuți fără a fi acuzați în închisorile rusești, unde au fost torturați și supuși altor rele tratamente.[4]
Procesele inechitabile
Autoritățile au continuat să încalce standardele de judecată echitabilă.
În februarie, curtea Achkhoy-Martanov din Cecenia i-a condamnat pe frații Saleh Magadov și Ismail Isaev la opt și, respectiv, șase ani de închisoare, privind acuzațiile false de “complicitate “,”participare la o formațiune armată ilegală”. Criticând deschis autoritățile cecene, în 2021 au fost răpiți de forțele de securitate de la Nijni Novgorod, unde se ascundeau, și duși în Cecenia.[5]
În august, judecătoria raionului Leninskii a orașului Grozniy a început audierea cazului fals a Zaremei Musayeva, căreia i se incriminează escrocherie și aplicare de forță fizică asupra unui polițist. Zarema Musayeva, mama activiștilor ceceni Ibrahim și Abubakar Yangulbayev, a fost reținută arbitrar de poliția Cecenă în apartamentul ei din Nijni Novgorod și dusă în Cecenia ca martoră într-un alt caz. Sănătatea și starea ei erau îngrijorătoare.
În septembrie, Tribunalul Municipal din Moscova, într-un proces motivat politic, l-a condamnat pe fostul jurnalist Ivan Safronov la 22 de ani de închisoare pentru acuzații false de “trădare”. În decembrie, o instanță superioară a confirmat verdictul.
Impunitate
După ce Rusia s-a retras din Consiliul Europei în martie, persoanele ale căror drepturi au fost încălcate nu au recurs la CtEDO.
În decembrie, Duma de Stat în prima lectură (din cele trei obligatorii) a adoptat un proiect de lege conform căruia “nu este un act” penal și pedepsit dacă este comis înainte de 30 septembrie, 2022 și “a avut ca scop protejarea intereselor Federației Ruse” în teritoriile ucrainene anexate ilegal.
Drepturile obiectorilor de conştiinţă
Deși Constituția prevede posibilitatea de a efectua servicii alternative celui militar, birourile și instanțele de recrutare au refuzat în mod constant să permită recruților să facă acest lucru, care urmau să fie trimiși în Ucraina. Autoritățile au susținut că, întrucât nu existau dispoziții legale pentru serviciul alternativ în perioada “mobilizării parțiale”, astfel de garanții constituționale nu erau aplicabile. În noiembrie, a fost adoptată o lege care ar permite persoanelor din Serviciul Civil Alternativ să servească drept personal civil în forțele armate.
LGBTI drept
În iunie, Ministerul Justiției a introdus o artistă feministă, activistă LGBTI Yuliy Cvetkova în registrul “agenților media străini”. În luna iulie a fost achitată într-un caz despre “distribuția materialelor pornografice”. În noiembrie, o instanță superioară a confirmat verdictul de achitare.[6]
În decembrie, a fost adoptată o lege care a extins interdicția asupra propagandei relațiilor sau preferințelor sexuale netradiționale, “propagandei pedofiliei și schimbării de sex”, de la minori la toate categoriile de vârstă. Pentru astfel de infracțiuni administrative vagi ca “propaganda”, “diseminarea informațiilor și (sau) acțiuni publice care vizează formarea de atitudini sexuale netradiționale”, și “impunerea de informații care provoacă interes în schimbarea de gen”, legea prevede sancțiuni sub formă de blocare a site-urilor web, interzicând vânzarea de materiale care conțin informații ilegale, și amenzi de până la 5 milioane de ruble (80 de mii de dolari SUA).
Drepturile refugiaților și migranților
Potrivit Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, peste 2,8 milioane de persoane strămutate au intrat pe teritoriulRusiei din Ucraina. Unii se îndreptau spre Rusia mod voluntar; alții care s-au aflat pe teritoriul ocupat de Rusia, nu au fost eliberați de autoritățile ruse în partea țării controlată de autoritățile ucrainene și în mod illegal, involuntar au fost strămutate și deportate din Ucraina.
Voluntarii susțin că au ajutat cel puțin 9.000 de ucraineni să se mute din Rusia în țări terțe. Autoritățile ruse au transportat ucrainenii în punctele de cazare temporară în cel puțin 54 de regiuni, inclusiv Siberia și Orientul Îndepărtat, ceea ce le-a făcut dificilă și mai scumpă mutarea în țări terțe sau întoarcerea în Ucraina. Autoritățile ruse i-au îndemnat pe refugiații ucraineni să accepte cetățenia rusă și uneori i-au forțat să facă acest lucru. Riscul absorbției involuntare în societatea rusă a fost deosebit de ridicat pentru copiii rămași fără îngrijirea părintească și persoanele cu dizabilități.
[1] https://www.amnesty.org/en/documents/eur46/6182/2022/ru/
[2] https://eurasia.amnesty.org/2022/07/08/moskovskij-municzipalnyj-deputat-aleksej-gorinov-prigovoryon-k-semi-godam-za-vystuplenie-protiv-vojny-v-ukraine/
[3] Российский политик Андрей Пивоваров приговорён к четырём годам лишения свободы по репрессивному закону о «нежелательных организациях» – Amnesty International
[4] https://www.amnesty.org/en/documents/eur50/6136/2022/ru/
[5] https://eurasia.amnesty.org/2022/10/25/rossijskij-sud-ostavil-v-sile-prigovory-chechenskim-bratyam-iz-lgbti-soobshhestva/
[6] https://eurasia.amnesty.org/2022/07/15/rossijskaya-femaktivistka-yuliya-czvetkova-opravdana-po-delu-o-rasprostranenii-pornografii-eto-redkaya-i-dolgozhdannaya-pobeda-zdravomysliya-schitaet-amnesty-international/