„Suntem total expuși”: În cadrul unui sondaj global, tinerii împărtășesc preocupările legate de impactul rețelelor sociale asupra vieții private și a sănătății mintale

Instagram, TikTok și alte rețele sociale au devenit parte integrantă din viața copiilor și a tinerilor din întreaga lume. În prezent, 59% dintre tinerii intervievați de Amnesty International petrec, în medie, mai mult de două ore pe zi pe rețelele sociale. Cu toate acestea, cercetările privind experiențele tinerilor pe rețelele sociale rămân în mare parte concentrate pe America de Nord, Europa și Australia. Pentru a înțelege mai bine experiențele, preocupările și atitudinile față de rețelele sociale, Amnesty International a colectat răspunsuri de la 550 de copii și tineri, cu vârste cuprinse între 13 și 24 de ani, din 45 de țări. Pe lângă laudele aduse diversității de idei, creativității utilizatorilor și oportunităților de activism pe care le găsesc pe rețelele sociale, aceștia au scos la iveală două preocupări majore: conținutul dăunător și designul de platformă „dependentă”, care au efecte asupra sănătății mintale a tinerilor și îi fac să simtă acel sentiment de neputință în fața îndemnului constant al companiilor globale de a fi parte a unui cerc vicios de partajare a datelor personale și de consum de conținut.
Reflectând îngrijorarea exprimată de mulți tineri în legătură cu impactul rețelelor sociale asupra vieții lor private, mulți dintre respondenți au ales să ne împărtășească istoriile și informațiile lor în mod anonim, doar pentru a ne ajuta să realizăm studiul. Ei nu au dorit ca răspunsurile lor să fie publicate. Următoarele citate și statistici se referă la cei 112 respondenți, care au fost de acord ca răspunsurile lor să fie publicate. Acestea sunt reprezentative și scot la iveală tendințele observate din toate datele colectate. Cei 112 respondenți s-au referit, în total, la 15 platforme sociale diferite pe care le folosesc în mod activ. Cele mai populare cinci platforme sunt: Instagram, YouTube, TikTok, Snapchat și Facebook. În timp ce YouTube și TikTok domină ca surse de divertisment, Instagram, Snapchat și BeReal sunt platformele pe care tinerii postează cel mai mult. Pe fundalul creșterii constante a timpului petrecut de tineri pe rețelele sociale, un procent uimitor – 74% dintre respondenți, declară că își verifică conturile sociale mai mult decât și-ar dori. Respondenții au regretat atracția „dependentă” față de fluxul constant de actualizări și recomandări personalizate, și au menționat că, adesea, s-au simțit „suprastimulați” și „distrași”.

Într-o oarecare măsură, mă simt blocată și, inconștient, obligată să verific asta mult mai mult decât vreau.

 Femeie, 22 de ani, Franța
De asemenea, tinerii și-au exprimat sentimentul de pierdere a controlului asupra vieții lor private: trei sferturi dintre respondenții noștri au considerat că termenii și condițiile de utilizare a rețelelor sociale sunt greu de înțeles, criticând limbajul „tehnic” și abordarea de tipul „ia sau lasă” pe care o aplică platformele de socializare. Astfel, îi obligă să aleagă între amenințarea de a fi excluși de pe rețelele sociale sau înscrierea cu prețul vieții private. Anterior, Amnesty a solicitat interzicerea publicității direcționate, care se bazează pe urmărirea invazivă a utilizatorilor. Până în prezent, doar UE a adoptat un regulament care să oprească evidențierea minorilor de către marile platforme în scopuri publicitare. Odată ajunși pe platforme, mai mult de jumătate dintre copiii și tinerii intervievați au avut experiențe neplăcute, confruntându-se cu „rasism, violență și hărțuire”, forme de persecuție politică, de la „red-tagging” în Filipine (o tactică utilizată pentru a denigra adversarii politici și a incita la violență online) la campanii antisemite, precum și avansuri sexuale nedorite din partea altor utilizatori. 93% dintre participanții la sondajul Amnesty au declarat că au fost expuși informațiilor false sau dezinformării. Anterior, 86% dintre ei au blocat utilizatori, drept răspuns la conținuturile pe care nu doreau să le vadă, iar mai mult de jumătate dintre respondenții noștri au raportat conținuturi pe Instagram (cea mai populară platformă din sondajul nostru). Cu toate acestea, mulți dintre ei au considerat că sesizările făcute pe toate platformele au fost ignorate sau au continuat să fie expuși la postări „similare celor raportate”.

Majoritatea raportărilor pe care le-am făcut au fost fără succes, în ciuda informațiilor care în mod evident erau influențate de prejudecăți sau rasism/intoleranță față de religie.

Femeie, 18 ani, Statele Unite ale Americii
Dincolo de natura „dependentă” a rețelelor sociale, un număr semnificativ de respondenți de toate genurile și de pe toate continentele a declarat că promovarea comparațiilor sociale și amplificarea conținutului dăunător pe rețelele sociale au avut un impact negativ asupra sănătății lor mintale. Tinerii au declarat că se simt „anxioși” și „afectați” de „imaginile [corporale] nerealiste” vizualizate în feed-urile lor și ne-au povestit, în răspunsuri, despre „sexualizarea excesivă” a corpurilor lor „la o vârstă fragedă”. Un alt participant și-a împărtășit îngrijorarea cu privire la faptul că „algoritmii de recomandare” ai platformelor detectează problemele de sănătate mintală și îi expun pe utilizatori la tot mai mult conținut legat de acestea. Unii tineri au atribuit lipsa stimei de sine, gândurile depresive și tulburările alimentare utilizării rețelelor sociale. Unii dintre ei au spus că de atunci au căutat site-uri și platforme nerecunoscute, care să aibă efect pozitiv asupra lor. Întrebați despre viziunea lor asupra unei rețele sociale ideale, respondenții noștri au împărtășit idei clare despre cum trebuie să se schimbe rețelele sociale, pentru a le respecta drepturile, de la protecția mai mare a vieții private la modificările recomandărilor algoritmice:

Politici de confidențialitate mai transparente și mai puțin intruzive.

Bărbat, 21 de ani, Argentina

O lume în care ideile, divertismentul pozitiv, conținutul educativ și creativitatea sunt acceptate, iar informațiile corecte sunt diseminate fără răutate sau ură.

Femeie, 19 ani, Kenya

Fără photoshop, conținut pornografic, violență sau promovare a sinuciderii, doar oameni reali care fac lucruri reale.

Femeie, 18 ani, Portugalia
Ca parte a programului RIGHTS Click, Amnesty Tech va efectua cercetări suplimentare cu privire la preocupările legate de drepturile omului exprimate de tinerii participanți la sondaj. De asemenea, vom continua să lucrăm cu copiii și tinerii din țări cheie, cum ar fi Kenya, Argentina și Filipine, ca să dezvoltăm campanii pentru schimbarea reglementărilor.

Taguri

CONȚINUT ASEMĂNĂTOR