• Atacurile asupra multilateralismului, dreptului internațional și societății civile au marcat anul 2025
• Alternativa propusă este o ordine mondială rasistă, patriarhală, inegală și anti-drepturi
• Protestatarii, activiștii și organismele internaționale lucrează pentru a rezista, a perturba și a transforma această realitate

Lumea se află în pragul unei noi ere periculoase, determinată de atacurile statelor puternice, ale corporațiilor și ale mișcărilor anti-drepturi asupra multilateralismului, dreptului internațional și drepturilor omului, a avertizat astăzi Amnesty International cu ocazia lansării raportului său anual, „Situația drepturilor omului în lume”. Statele, organismele internaționale și societatea civilă trebuie să respingă politica de conciliere și să reziste colectiv acestor atacuri pentru a împiedica instaurarea acestei noi ordini, a afirmat organizația în evaluarea sa privind situația drepturilor omului în 144 de țări.

„Ne confruntăm cu cel mai dificil moment al epocii noastre. Umanitatea este atacată de mișcări transnaționale anti-drepturi și de guverne abuzive, care își impun dominația prin războaie ilegale și șantaj economic sfidător”, a declarat secretara generală a Amnesty International, Agnès Callamard.

De-a lungul anilor, Amnesty International a denunțat degradarea treptată a drepturilor omului în toate colțurile lumii, avertizând asupra consecințelor încălcării flagrante a normelor de către guverne și actori corporativi. Am demonstrat, de asemenea, în repetate rânduri cum standardele duble și respectarea selectivă a dreptului internațional au slăbit sistemul multilateral și mecanismele de responsabilizare.

„

Ceea ce face acest moment fundamental diferit este că nu mai vorbim despre o erodare la periferia sistemului. Este un atac direct asupra fundamentelor drepturilor omului și asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, lansat de cei mai puternici actori, cu scopul de a obține control, impunitate și profit.

Agnès Callamard, secretara generală Amnesty International

„Ceea ce face acest moment fundamental diferit este că nu mai vorbim despre o erodare la periferia sistemului. Este un atac direct asupra fundamentelor drepturilor omului și asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, lansat de cei mai puternici actori, cu scopul de a obține control, impunitate și profit.

„Conflictul din Orientul Mijlociu, care se agravează pe zi ce trece, este rezultatul acestei alunecări spre anarhie. În urma atacurilor ilegale inițiale ale SUA și Israelului, care au încălcat Carta ONU și au declanșat represaliile indiscriminate ale Iranului, conflictul s-a transformat rapid într-un război deschis împotriva civililor și a infrastructurii civile, agravând suferința deja catastrofală a populației din întreaga regiune. Acum se răspândește și cuprinde state din întreaga lume, afectează populațiile pretutindeni și amenință mijloacele de trai ale a milioane de oameni. Acesta este efectul erodării normelor, instituțiilor și cadrului juridic menite să protejeze umanitatea, în interesul dominației.”

„Raportul anual Amnesty pentru 2025 merge mai departe de avertismentele privind un colaps iminent și documentează un proces de prăbușire deja în desfășurare, evidențiind consecințele sale devastatoare pentru drepturile omului, stabilitatea globală și viețile a milioane de oameni în 2026 și în anii următori. Acesta face apel la statele din întreaga lume să respingă de urgență politica de conciliere adoptată în 2025, să depășească teama și să reziste, prin cuvinte și acțiuni, construirii unei ordini mondiale prădătoare.”

Atacurile abuzive accelerează distrugerea dreptului internațional

Starea drepturilor omului în lume și documentarea realizată de Amnesty International până în acest an evidențiază crime generalizate în baza dreptului internațional și atacuri tot mai intense asupra sistemului de justiție internațională, care afectează grav fundamentele pe care se bazează drepturile omului la nivel global.

Israelul a continuat genocidul împotriva palestinienilor din Gaza, în ciuda acordului de încetare a focului din octombrie 2025, precum și sistemul său de apartheid asupra palestinienilor, accelerând în același timp extinderea așezărilor ilegale în Cisiordania ocupată, inclusiv în Ierusalimul de Est, și luând măsuri în vederea anexării. Autoritățile israeliene au permis sau au încurajat din ce în ce mai mult coloniștii să atace și să terorizeze palestinienii fără a fi trași la răspundere, iar oficiali de rang înalt au lăudat și glorificat violența împotriva palestinienilor, inclusiv arestările arbitrare și torturarea deținuților.

Statele Unite ale Americii au comis peste 150 de execuții extrajudiciare prin bombardarea unor ambarcațiuni în Caraibe și în Pacific și au desfășurat un act de agresiune împotriva Venezuelei în ianuarie 2026. Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra infrastructurii civile esențiale din Ucraina, iar armata din Myanmar a folosit platforme aeriene ușoare pentru lansarea munițiilor asupra unor sate, anul trecut, ucigând zeci de civili, inclusiv copii.

Emiratele Arabe Unite au alimentat conflictul din Sudan, furnizând armament avansat de proveniență chineză Forțelor de Sprijin Rapid, care au preluat controlul asupra orașului El Fasher în luna octombrie, după un asediu de 18 luni, și au comis ucideri în masă ale civililor și acte de violență sexuală. În Republica Democrată Congo (RDC), gruparea armată M23, cu sprijinul activ al Rwandei, a capturat orașele Goma și Bukavu și a ucis ilegal civili și a torturat persoane aflate în detenție.

„La începutul anului 2026, utilizarea ilegală a forței de către SUA și Israel împotriva Iranului, cu încălcarea Cartei ONU, a declanșat o serie de atacuri de răspuns ale Iranului asupra Israelului și statelor din Gol, în timp ce Israelul și-a intensificat atacurile asupra Libanului. De la uciderea a peste 100 de copii într-un atac ilegal al SUA asupra unei școli din Iran, până la atacurile devastatoare ale tuturor părților asupra infrastructurii energetice, conflictul a pus în pericol viața și sănătatea a milioane de civili și riscă să provoace daune majore, previzibile și pe termen lung, afectând accesul la energie, asistență medicală, hrană și apă într-o regiune deja turbulentă și dincolo de aceasta.

În Afganistan, talibanii și-au intensificat politicile represive împotriva femeilor, impunând noi interdicții care le restricționează accesul la educație, la muncă și la libertatea de circulație, în timp ce în Iran autoritățile au reprimat violent protestatarii în ianuarie 2026, într-una dintre cele mai sângeroase represiuni din ultimele decenii.

SUA, Israel și Rusia au subminat în continuare, anul trecut, mecanismele internaționale de responsabilizare, în special Curtea Penală Internațională (CPI). Administrația Trump a impus sancțiuni împotriva personalului CPI, a colaboratorilor acesteia și a Raportorului Special al ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate, în timp ce instanțele ruse au emis mandate de arestare împotriva unor oficiali ai CPI. Mai multe alte state s-au retras sau și-au anunțat intenția de a se retrage din Statutul de la Roma și din tratatele care interzic munițiile cu dispersie și minele antipersonal.

„

A face concesii agresorilor înseamnă a alimenta un conflict care ne va afecta pe toți și va pune în pericol viitorul generațiilor următoare

Agnès Callamard

Majoritatea covârșitoare a statelor au fost fie reticente, fie incapabile să denunțe în mod constant actele abuzive comise de SUA, Rusia, Israel sau China sau să contribuie la soluții diplomatice. Uniunea Europeană și majoritatea statelor europene au adoptat o atitudine de conciliere față de atacurile SUA asupra dreptului internațional și a mecanismelor multilaterale. Ele nu au reușit să ia măsuri semnificative pentru a opri acțiunile Israelului sau pentru a pune capăt transferurilor iresponsabile de armament și tehnologie care alimentează crimele în baza dreptului internațional la nivel global. De asemenea, nu au fost dispuse să adopte legislații de protecție împotriva sancțiunilor americane, inclusiv în cazul judecătorilor și procurorilor CPI. Italia și Ungaria au refuzat să aresteze persoane vizate de mandate CPI pe teritoriul lor, iar Franța, Germania și Polonia au lăsat să se înțeleagă că ar proceda la fel.

„Liderii mondiali au fost mult prea supuși în fața atacurilor asupra dreptului internațional și a sistemului multilateral. Tăcerea și inacțiunea lor sunt de nejustificat. Este o poziție lipsită de moralitate și nu va aduce decât retragere, înfrângere și pierderea a zeci de ani de progrese în domeniul drepturilor omului. A face concesii agresorilor înseamnă a alimenta un conflict care ne va afecta pe toți și va pune în pericol viitorul generațiilor următoare”, a declarat Agnès Callamard.

„Unii ar putea fi tentați să considere că sistemul construit în ultimii 80 de ani nu este decât o iluzie. Însă aceasta înseamnă să ignorăm progresele obținute cu greu în recunoașterea drepturilor universale, în adoptarea numeroaselor convenții internaționale și a legilor naționale care protejează împotriva discriminării rasiale și a violenței împotriva femeilor, care consfințesc drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor și care recunosc drepturile popoarelor indigene. Înseamnă să uităm sărăcia redusă, drepturile reproductive consolidate și justiția obținută atunci când statele au ales să respecte Carta ONU și Declarația Universală a Drepturilor Omului.”

„Prădătorii politici și economici, împreună cu cei care îi susțin, declară că sistemul multilateral este mort nu pentru că ar fi ineficient, ci pentru că nu le servește hegemonia și controlul. Răspunsul nu este să-l considerăm o iluzie sau un iremediabil compromis, ci să-i confruntăm eșecurile, să punem capăt aplicării sale selective și să-l transformăm în continuare, astfel încât să poată apăra toți oamenii cu aceeași fermitate.”

Intensificarea atacurilor asupra societății civile se răspândesc în întreaga lume

Proliferarea atacurilor asupra societății civile și a mișcărilor sociale s-a intensificat în 2025, iar eforturile susținute de a reduce la tăcere și de a slăbi apărătorii drepturilor omului, organizațiile și vocile critice s-au extins în aproape toate regiunile lumii.

Autoritățile din Nepal și Tanzania s-au remarcat în mod deosebit prin utilizarea excesivă și ilegală a forței letale pentru a reprima protestele care exprimau nemulțumiri politice și socio-economice. Guvernele din Afganistan, China, Egipt, India, Kenya, SUA și Venezuela, printre altele, au reprimat violent protestele, au incriminat disidența prin legi antiteroriste și de securitate sau au recurs la tactici abuzive de poliție, dispariții forțate ori execuții extrajudiciare.

În Regatul Unit, autoritățile au interzis organizația „Palestine Action”, o rețea de proteste de acțiune directă care vizează în principal producătorii de armament israelieni și filialele acestora, în baza unor legi antiteroriste excesiv de largi și au arestat peste 2.700 de persoane pentru opoziția pașnică față de această interdicție. Înalta Curte din Regatul Unit a declarat această măsură ilegală în februarie 2026, iar guvernul a atacat decizia.

Autoritățile din Turcia au reținut sute de protestatari pașnici după arestarea primarului Istanbulului și a candidatului la președinție, Ekrem İmamoğlu, care se numără printre peste 400 de persoane urmărite penal în dosare considerate motivate politic, sub acuzații de corupție.

Autoritățile din SUA au lansat o campanie represivă ilegală împotriva migranților, refugiaților și solicitanților de azil, recurgând la utilizarea inutilă și excesivă a forței, la discriminare rasială, la detenții arbitrare și la practici care au echivalat cu tortura și disparițiile forțate. În America Latină, state precum Ecuador, El Salvador, Nicaragua, Paraguay, Peru și Venezuela au adoptat sau modificat cadre legislative care impun restricții disproporționate asupra organizațiilor societății civile, afectând direct capacitatea acestora de a funcționa, de a accesa resurse, de a sprijini comunitățile și de a apăra drepturile omului.

Multe guverne, cu suportul companiilor, au folosit programe de spionaj și cenzură digitală pentru a restrânge libertatea de exprimare și dreptul la informație. Autoritățile din SUA au utilizat instrumente de supraveghere bazate pe inteligență artificială pentru a viza studenți străini care și-au exprimat solidaritatea cu palestinienii, recurgând la arestări și deportări. Guvernul Serbiei a folosit programe de spionaj și instrumente de analiză digitală împotriva studenților protestatari, a societății civile și a jurnaliștilor. În Kenya, autoritățile au aplicat sistematic tactici de represiune facilitate de tehnologie — inclusiv intimidare online, amenințări, incitare la ură și supraveghere ilegală — pentru a reprima protestele conduse de tineri.

SUA, Canada, Franța, Germania și Regatul Unit, între altele, au decis sau pus în aplicare tăieri ample ale bugetelor de asistență internațională, deși erau conștiente că acestea ar putea provoca milioane de decese care puteau fi evitate, în paralel cu majorări substanțiale ale cheltuielilor militare. Aceste măsuri au avut un impact devastator asupra eforturilor ONG-urilor de a promova libertatea presei, reziliența climatică și justiția de gen, de a proteja refugiații, migranții și solicitanții de azil, precum și de a oferi servicii de sănătate și de a susține drepturile sexuale și reproductive.

Multe state au evitat în continuare să ia măsuri ferme împotriva practicilor agresive de evitare și evaziune fiscală ale miliardarilor și marilor corporații, slăbind în același timp și mai mult mecanismele de control asupra puterii acestora. În SUA, procesele strategice împotriva participării publice au descurajat societatea civilă, un astfel de proces determinând o instanță să oblige Greenpeace să plătească unei companii din industria combustibililor fosili 345 de milioane de dolari (față de 660 de milioane inițial).

Într-un context în care președintele SUA a descris schimbările climatice drept o „înșelătorie”, guvernele nu au făcut nici pe departe suficient pentru a aborda strămutările cauzate de climă, pentru a asigura o tranziție echitabilă de la combustibilii fosili sau pentru a crește în mod adecvat finanțarea acțiunilor climatice — chiar dacă Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a avertizat că lumea este pe cale să atingă o încălzire de 3°C peste nivelurile preindustriale până în 2100.

„Ce alternativă oferă agresorii și prădătorii la experimentul global imperfect pe care sunt atât de hotărâți să-l distrugă? Ordinea mondială pe care o propun este una care ridiculizează și respinge justiția rasială, de gen și climatică, tratează societatea civilă ca pe un inamic și respinge solidaritatea internațională. Este o lume construită pe reducerea la tăcere a vocilor critice, pe folosirea legii ca armă și pe dezumanizarea celor considerați «ceilalți». Viziunea lor nu se bazează pe respectul pentru umanitatea noastră comună, ci pe forță militară, dominație comercială și hegemonie tehnologică. În esență, este o viziune lipsită de reper moral”, a declarat Agnès Callamard.

Protestatarii, societatea civilă și organismele internaționale conduc eforturile de rezistență, de contestare și de transformare.

Fără a se lăsa descurajați de dificultăți, milioane de oameni din întreaga lume rezistă nedreptății și practicilor autoritare.

Protestele generației Z au cuprins peste zece țări în 2025, printre care Indonezia, Kenya, Madagascar, Maroc, Nepal și Peru, iar aproximativ 300.000 de persoane au sfidat interdicția impusă de Ungaria asupra marșului Budapest Pride pentru a apăra drepturile comunității LGBTI. Pe parcursul primelor luni ale anului 2026, manifestanții de la Los Angeles până la Minneapolis s-au organizat stradă cu stradă și cartier cu cartier împotriva raidurilor violente și puternic militarizate ale autorităților americane de control al imigrației.

Anul trecut, demonstrațiile de masă împotriva genocidului comis de Israel s-au răspândit în întreaga lume, iar activiști umanitari din peste 40 de țări au organizat flotile pentru a-și manifesta solidaritatea cu palestinienii. Activismul global împotriva fluxului de arme către Israel s-a extins, lucrătorii portuari din Franța, Grecia, Italia, Maroc, Spania și Suedia încercând să perturbe rutele de transport al armelor. Activismul și presiunea juridică au determinat, de asemenea, mai multe state să restricționeze sau să interzică exporturile de arme către Israel.

În timp ce multe guverne au trecut cu vederea atacurile la adresa justiției internaționale, mai multe state și organisme au contrazis această tendință, demonstrându-și angajamentul față de multilateralism și statul de drept. Un număr tot mai mare dintre acestea au recunoscut că Israelul comite un genocid, iar mai multe state s-au alăturat Grupului de la Haga, o inițiativă colectivă dedicată tragerea la răspundere a Israelului pentru încălcările dreptului internațional, și au contribuit la dosarul Africii de Sud împotriva Israelului în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ).

„

Pentru binele umanității, momentul de a scrie istoria este acum

Agnès Callamard

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a instituit un mecanism independent de anchetă pentru Afganistan, precum și o misiune de constatare a faptelor și o comisie de anchetă privind estul Republicii Democrate Congo și a extins mandatul misiunii sale de constatare a faptelor privind Iranul. S-au înregistrat progrese semnificative în direcția adoptării unei convenții fiscale obligatorii a ONU și a unei Convenții privind crimele împotriva umanității, iar Curtea Internațională de Justiție și Curtea Interamericană a Drepturilor Omului au emis avize consultative de referință, prin care au confirmat obligațiile statelor în materie de drepturile omului de a răspunde la daunele cauzate de schimbările climatice.

În 2026, tot mai multe state au început să se pronunțe împotriva practicilor autoritare și a atacurilor la adresa ordinii bazate pe norme; guvernul spaniol s-a remarcat prin poziții de principiu; însă astfel de apeluri trebuie susținute prin măsuri decisive și susținute.

„De la protestele din stradă la negocierile internaționale, anul 2025 a adus dovezi puternice de rezistență și solidaritate din partea protestatarilor, diplomaților, liderilor politici și a multor alții din întreaga lume. Trebuie să ne inspirăm din exemplul și curajul lor și să formăm coaliții îndrăznețe pentru a reconfigura, reconstrui și reorienta ordinea mondială bazată pe drepturile omului, statului de drept și valorilor universale”, a declarat Agnès Callamard.

„Fie ca anul 2026 să fie anul în care ne afirmăm voința și demonstrăm că istoria nu este doar ceva ce ni se impune; este la latitudinea noastră să o scriem. Și pentru binele umanității, momentul de a scrie istoria este acum.”